" Sa nu faci niciodata pe cineva o prioritate in viata ta, atata timp cat tu esti doar o optiune pentru acea persoana"

Măsurile convenite de Guvern cu FMI şi CE + MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE ÎNŢELEGERE+ interviu Jeffrey Franks – update –

Franks: FMI a propus măsuri mai echilibrate, iar autorităţile române au ales tăierea cheltuielilor
FMI a propus mai multe măsuri de reducere a deficitului bugetar mai echilibrate între creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, iar autorităţile române au optat pentru tăierea cheltuielilor, a declarat într-un interviu şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks.

„Am analizat mai multe opţiuni, diverse, iar majoritatea propunerilor noastre erau mai echilibrate între venituri şi cheltuieli. Am discutat mai multe scenarii diferite cu autorităţile în timpul misiunii noastre, care tocmai s-a încheiat. Guvernul – preşedintele, premierul şi ministrul Finanţelor susţinuţi de întregul Cabinet – au luat decizia de a merge pe această abordare”, a arătat Franks.

Întrebat dacă reducerea cu 25% a fondului de salarii bugetare era necesară, Franks a afirmat că situaţia fiscală dificilă impunea adoptarea unor măsuri, iar autorităţile au ales reducerea cheltuielilor.

„Păi, Guvernul se regăsea într-o situaţie dificilă, pentru că prognoza revizuită de deficit pentru 2010, fără nicio măsură, arăta un deficit de 9% din PIB. Deci era nevoie de măsuri serioase. Au fost mai multe posibilităţi din care ar fi putut alege autorităţile – diverse variante care vizau simultan atât măsuri pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli – dar decizia lor a fost să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice”, a răspuns Franks.

Un comunicat al FMI transmis vineri sublinia că instituţia nu a insistat pentru reducerea salariilor şi a pensiilor din România, decizia aparţinând părţii române.

Anterior apariţiei informaţiilor privind măsurile de reducere drastică a cheltuielilor publice, anunţate iniţial joi de preşedintele Traian Băsescu, în presă au fost vehiculate drept măsuri de scădere a deficitului majorarea semnificativă a impozitelor, respectiv creşterea TVA de la 19% la 24% şi a cotei unice de la 16% la 20%.

„Am avut de ales între alternativa oferită de FMI, de creştere a TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerii fondului cu salarii cu 20% şi între reducerea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi alte transferuri sociale. Am ales răul cel mai mic”, a declarat duminică premierul Emil Boc.

……………….

Surse participante la negocierile cu FMI au declarat pentru MEDIAFAX că peste 140.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi până la începutul anului viitor, pentru a menţine cheltuielile de personal în 2011 în limitele convenite cu FMI.

Guvernul va reduce personalul din sectorul public cu 70.000 salariaţi în acest an

Guvernul s-a angajat să limiteze până la începutul anului viitor personalul din sectorul public la 1,29 milioane de salariaţi, ceea ce reprezintă disponibilizarea a 70.000 de bugetari.

Tichetele masă şi dobânzile la depozite bancare vor fi impozitate

Guvernul va extinde baza de impunere pentru impozitul pe venit incluzând şi tichetele de masă, veniturile din câştigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare, şi plăţile compensatorii, şi va elimina scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor din domeniul IT.

Documentul mai prevede reducerea cu 25% a salariilor, dar şi a sporurilor şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi salariaţii din sectorul public, începând cu 1 iunie 2010, precum şi „raţionalizarea” în continuare a numărului de salariaţi din sectorul public, în lunile următoare.

Pensionările anticipate vor fi înghetaţe de la 1 iunie

Guvernul va îngheţa pensionările anticipate începând cu data de 1 iunie 2010 şi până la intrarea în vigoare a legii de reformă a sistemului de pensii, iar pensiile de invaliditate vor fi acordate numai dacă au fost aprobate în prealabil de echipe de evaluare medicală din Ministerul Muncii.

„Măsurile de reducere a cheltuielilor includ şi o îngheţare a pensionărilor anticipate începând cu data de 1 iunie 2010 şi până la intrarea în vigoare a legii de reformă a sistemului de pensii. Pensiile noi de invaliditate vor fi acordate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii”, se arată în document.

Memorandumul încheiat cu FMI şi UE prevede de asemenea o reducere cu 15% a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a pensiilor şi a alocaţiilor de somaj, dar stabileşte suplimentar că programele sociale ce nu sunt direcţionate către grupurile dezavantajate ale societăţii vor contribui „proporţional mai mult” la această reducere.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să majoreze taxele, dacă măsurile luate deja nu au efect

Guvernul s-a angajat să majoreze unele taxe, dacă măsurile anunţate deja privind reducerea cheltuielilor nu vor fi aplicate până în iunie sau nu au efectul scontat.

Memorandumul include măsurile de reducere a cheltuielilor convenite de autorităţile române cu instituţiile internaţionale, precum reducerea salariilor cu 25%, raţionalizarea numărului de angajaţi din sectorul public, diminuarea pensiilor cu 15%, îngheţarea pensionărilor anticipate şi extinderea bazei de impunere pentru impozitul pe venit, pentru a include şi tichetele de masă şi veniturile din câştigurile de capital.

„În cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată”, se arată în memorandumul de înţelegere.

Autorităţile s-au angajat să nu promoveze legea insolvenţei personale

Autorităţile române s-au angajat să nu promoveze unele iniţiative legislative, precum proiectul legii insolvenţei personale, care ar submina disciplina în materie de creditare, pentru a consolida stabilitatea financiară.

Senatorii au adoptat, în luna martie, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, care a fost trimisă ulterior spre dezbatere către Camera Deputaţilor, decizională în acest caz.

Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Legea ar stabili că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.

Pe de altă parte, în domeniul reglementării şi supravegherii sectorului financiar, autorităţile s-au mai angajat că vor menţine cadrul de reglementare prudenţial actual în materie de provizionare şi că vor asigura capacitatea BNR de a face faţă provocărilor la adresa stabilităţii financiare, generate printre altele de presiunile asupra calităţii activelor, inclusiv prin planuri de contingenţă.

Autorităţile mai trebuie să „efectueze amendamentele legislative necesare, menite să clarifice regimul de despăgubire a creditorilor băncilor plasate sub administrare specială, pentru a asigura implementarea cu eficacitate a legislaţiei recent amendate privind lichidarea instituţiilor de credit cu probleme financiare. Această legislaţie ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lui decembrie”, potrivit memorandumului de înţelegere.

Guvernul s-a angajat să privatizeze sau să închidă Termoelectrica şi să privatizeze CFR Marfă

Guvernul s-a angajat în faţa FMI şi CE să înceapă procedurile de privatizare sau închidere pentru Termoelectrica şi să vândă pachetul majoritar de acţiuni la CFR Marfă.

Cele două companii fac parte din lista de zece societăţi la care statul deţine pachetul majoritar aflate sub monitorizare.

În cazul CFR Marfă, Executivul a aplicat deja un program de reducere a personalului, cu 10.300 de angajaţi, din care primii 4.000 de salariaţi au fost disponibilizaţi la începutul lunii martie. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat că procedurile de privatizare vor începe în acest an.

Companiile monitorizate de Guvern vor reduce arieratele cu 2,5%

Executivul şi FMI au convenit, în luna februarie, un grafic de limitare în 2010 a pierderilor fără subvenţii, taxe şi dobânzi, la nivelul celor zece companii de stat monitorizate, până la 1,3 miliarde lei la finele lunii martie şi la 2,6 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie.

Ţintele pentru primul şi al doilea trimestru au fost incluse în scrisoarea suplimentară de intenţie la acordul stand-by convenită cu FMI la începutul lunii februarie, iar următorul prag a fost stabilit la evaluarea din ultimele două săptămâni.

Lista companiilor monitorizate cuprinde Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Societatea Naţională de Transport CFR Călători, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşto, Societatea Comercială Electrificare CFR şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

Guvernul şi FMI au convenit anterior ca evoluţiile financiare ale acestor companii de stat să fie monitorizate cu prioritate, în vederea reducerii volumului de subvenţii.

MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE ÎNŢELEGERE
(Al doilea addendum la Memorandumul de Înţelegere)

între
UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA

1. La 6 mai 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia 2009/459/CE pentru a pune la dispoziţia României asistenţă financiară pe termen mediu de până la 5 miliarde de Euro. Pe 16 februarie 2010, Consiliul a modificat această decizie pentru a ţine cont de impactul pe care l-a avut asupra obiectivelor programului recesiunea mai puternică decât cea anticipată. Asistenţa este oferită ca un împrumut pe termen mediu în cadrul Facilităţii Balanţei de Plăţi a Statelor Membre (având la bază articolul 143 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene („Tratatul”) şi Regulamentul nr. 332/2002 ). Asistenţa UE pentru România vine în completarea sprijinului acordat de FMI prin intermediul unui Acord Stand-By (ASB), în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,95 miliarde Euro), aprobat la 4 mai 2009. Sprijin suplimentar multilateral în valoare de 2 miliarde Euro va fi furnizat de către Banca Mondială (1 miliard de Euro), precum şi de BEI şi BERD (1 miliard de Euro).

2. Memorandumul de Înţelegere („Memorandumul”), ce stabileşte criteriile de politică economică legate de fiecare tranşă, precum şi condiţiile de raportare şi monitorizare a împrumutului, a fost semnat în data de 23 iunie 2009. Implementarea măsurilor fiscale, a celor din sectorul financiar şi a măsurilor de reformă structurală prevăzute în Memorandum ar trebui să permită economiei să reziste la presiunile de lichiditate pe termen scurt, asigurând în acelaşi timp şi îmbunătăţirea competitivităţii şi sprijinirea ajustării coerente a dezechilibrelor pe termen mediu, aducând astfel economia înapoi la o bază solidă şi durabilă. Prima tranşă de 1,5 miliarde Euro a fost virată în data de 27 iulie 2009 în urma semnării Acordului de Împrumut din 23 iunie 2009. A doua tranşă în valoare de 1 miliard de Euro a fost virată la data de 11 martie 2010. Alte trei tranşe au fost programate pentru perioada cuprinsă între trimestrul doi al anului 2010 şi trimestrul doi al anului 2011.

3. În august 2009, serviciile Comisiei au participat la o misiune de evaluare a FMI, care a dus la tragerea celei de-a doua tranşe în cadrul programului FMI. Deoarece la acel moment nu era planificată nici o tranşă UE, misiunea nu a reprezentat o evaluare formală în cadrul programului de asistenţă din partea UE. S-a convenit cu autorităţile revizuirea unora dintre obiectivele programului. În mod special, ţinta de deficit pentru bugetul de stat 2009 a fost stabilită la 7,8% din PIB în termeni ESA95 (7,3% din PIB în termeni cash) datorită recesiunii mai puternice decât cea prognozată. Au fost identificate măsuri suplimentare pentru limitarea deficitului în 2010 la 6,4% din PIB în termeni ESA95 (5,9% din PIB în termeni cash), inclusiv măsuri menite să menţină sub control cheltuielile cu salariile ca procent din PIB şi să limiteze cheltuielile cu pensiile şi cele cu bunuri şi servicii, precum şi creşteri ale accizelor.

4. Serviciile Comisiei au efectuat, în octombrie/noiembrie 2009 şi ianuarie 2010 misiuni de evaluare a progreselor realizate în ceea ce priveşte condiţiile specifice ataşate celei de-a doua tranşe de 1 miliard de Euro în cadrul programului de asistenţă financiară a UE. Aceste misiuni au fost misiuni comune cu FMI şi Banca Mondială. Conform constatărilor acestor misiuni şi după consultarea cu Comitetul Economic şi Financiar, criteriile de politică economică de virare a celei de-a doua tranşe din Împrumutul UE au fost îndeplinite. În mod special, Parlamentul a adoptat un buget pe anul 2010 în conformitate cu ţintele programului şi au fost realizate progrese în alte domenii ale refromelor structurale. Totuşi, ţinând seama de prognoza macroeconomică modificată şi de întârzierile ivite în implementarea unora dintre măsurile de reformă prevăzute în Memorandum, s-a impus ajustarea condiţiilor asociate virării tranşelor viitoare din cadrul asistenţei financiare. Modificările convenite în legătură cu criteriile specifice de politică economică au fost prevăzute în Anexa la acest Memorandum Suplimentar de Înţelegere („Primul Memorandum Suplimentar”), ce a fost semnat de autorităţile române pe data de 18 februarie 2010 şi de Comisarul Olli Rehn pe data de 22 februarie 2010. Totodată, s-a convenit reducerea treptată în continuare a deficitului fiscal până sub nivelul de referinţă de 3% din PIB prevăzut în Tratat în anul 2012. Pe data de 16 februarie 2010, acest acord a fost avizat prin Recomandările revizuite ale Consiliului Ecofin către România conform Articolului 126(7) din Tratat.

5. Serviciile Comisiei au mai efectuat o misiune de evaluare împreună cu experţii FMI şi ai Băncii Mondiale în perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte condiţiile specifice ataşate tranşei a treia în valoare de 1,15 miliarde de Euro în cadrul programului de asistenţă financiară. S-a constatat că, în condiţiile politicilor curente, ţinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB va fi ratată cu o marjă semnificativă, datorită unei deteriorări a condiţiilor economice, dificultăţilor în colectarea veniturilor şi derapajelor pe partea de cheltuieli. Cu toate acestea, Guvernul României şi-a asumat angajamentul de a lua măsuri compensatorii suplimentare (vezi Anexa 1). Aceste măsuri vor trebui adoptate şi implementate înainte de eliberarea de către Comisie a celei de-a treia tranşe din împrumutul UE. Acest lucru va fi verificat pe parcursul următoarei misiuni de evaluare. În alte domenii de reformă, par a se fi înregistrat progrese, ce includ adoptarea de către Parlament a legii responsabilităţii fiscale şi a legii menite să asigure independenţa autorităţilor de supraveghere din sectorul financiar non-bancar, adoptarea de către guvern a unei propuneri de reformă a sistemului de pensii, precum şi semnarea contractului privind analiza funcţională a administraţiei publice. Conform acestor constatări şi după consultarea cu Comitetul Economic şi Financiar, criteriile de politică economică pentru virarea celei de-a treia tranşe din Împrumutul UE par a fi fost îndeplinite în linii mari.

6. Cu toate acestea, se impune ajustarea condiţiilor aferente virării următoarelor tranşe din asistenţa financiară, pentru a reflecta în mod deosebit măsurile de consolidare fiscală agreate de Guvernul României. Modificările convenite în criteriile de politică economică sunt prezentate în Anexa la acest al doilea Memorandum Suplimentar de Înţelegere („al Doilea Memorandum Suplimentar”), ce constituie al doilea adendum la Memorandumul de Înţelegere.

7. Articolele prevăzute în Memorandum şi în Primul Memorandum Suplimentar (inclusiv anexele acestora) rămân valabile şi în vigoare dacă nu sunt amendate în mod explicit prin acest Al Doilea Memorandum Suplimentar.

8. În baza îndeplinirii condiţiilor din Memorandum şi din Primul Memorandum Suplimentar (inclusiv anexele acestora) şi în urma consultării Comitetului Economic şi Financiar, Comisia va decide cu privire la eliberarea tranşei a treia, în valoare de 1,15 miliarde de Euro, sub rezerva implementării măsurilor de consolidare fiscală prezentate în Anexa 1 (secţiunea „Acţiuni ce vor fi întreprinse înaintea virării celei de-a treia tranşe a împrumutului UE”) şi a semnării celui de-al Doilea Memorandum Suplimentar de către părţi şi a intrării în vigoare a acestuia.

9. Anexa face parte integrantă din acest Al Doilea Memorandum Suplimentar.
10. Toate notificările legate de Al Doilea Memorandum Suplimentar vor fi transmise în mod valabil dacă sunt trimise, în scris, la adresa:

Pentru Comunitatea Europeană
Comisia Comunităţilor Europene
Direcţia Generală pentru Afaceri Economice şi Financiare
B-1049 Bruxelles
Nr. Fax.: +32 2 299 35 23

Pentru Primul Ministru
Cabinetul Primului Ministru
Piaţa Victoriei, nr. 1
Sector 1, 011791, Bucureşti
Nr. Fax .: +40 21 319 15 88

Pentru Ministerul Finanţelor Publice din România
Ministerul Finanţelor Publice din România
Str. Apolodor nr. 17
Sector 5, 050741 Bucureşti
Nr. Fax.: +40 21 312 16 30

Pentru Banca Naţională a României
Banca Naţională a României
Strada Lipscani nr. 25
Bucureşti 030031
Nr. Fax.: +40 21 312 62 60

11. Pentru România, Memorandumul Suplimentar va intra în vigoare după parcurgerea procedurilor interne prevăzute de legislaţia română. Memorandumul Suplimentar poate fi modificat cu acordul comun al părţilor, sub forma unui Addendum. Orice astfel de Addendum va constitui parte integrantă a Memorandumului şi va intra în vigoare în conformitate cu aceleaşi proceduri ca şi cele aplicabile Memorandumului.

Adoptat la Bruxelles, în data de … … … … … şi la Bucureşti, în data de … … … … …. în cinci exemplare originale în limba engleză.

ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANA
Reprezentată de Reprezentată de Comisia Europeană

Emil Boc Olli Rehn
Prim Ministru Membru al Comisiei Europene

Sebastian Vlădescu
Ministrul Finanţelor Publice

Mugur Isărescu
Guvernator al Băncii Naţionale a României

ANEXA 1

CRITERII SPECIFICE DE POLITICĂ ECONOMICĂ
(Modificări şi completări la Anexa I a Memorandumului de Înţelegere şi la Anexa 1 a Primului MSÎ)

Având în vedere modificările semnificative ale perspectivelor economice pentru 2010 apărute de la evaluarea programului din ianuarie 2010, ţinta de deficit ESA95 pentru 2010 de 6,4% din PIB din Primul Memorandum Suplimentar va fi înlocuită cu o ţintă de [7,0]% din PIB în termeni ESA95 ([6,5]% din PIB în termeni de numerar). Progresele în materie de consolidare fiscală vor fi monitorizate în raport cu această nouă ţintă. În plus, criteriile specifice de politică economică precizate în Anexa 1 a Memorandumului de Înţelegere şi în Anexa 1 a Primului Memorandum Suplimentar de Înţelegere vor fi completate cu următoarele acţiuni:

Acţiune ce vor fi întreprinse înainte de virarea celei de-a treia tranşe din împrumutul UE

• Implementarea riguroasă a unor măsuri de reducere a cheltuielilor, ce includ:
o O reducere cu 25% a salariilor, sporurilor şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi salariaţii din sectorul public începând de la 1 iunie 2010;
o Raţionalizarea în continuare a numărului de salariaţi din sectorul public în lunile următoare;
o O reducere cu 15% a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a pensiilor şi a alocaţiilor de somaj. Programele sociale ce nu sunt direcţionate către grupurile dezavantajate ale societăţii vor contribui proporţional mai mult la această reducere;
o O îngheţare a pensionărilor anticipate începând cu data de 1 iunie 2010 şi până la intrarea în vigoare a legii de reformă a sistemului de pensii. Pensiile noi de invaliditate vor fi acordate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii;
o Reducerea transferurilor către autorităţile locale în valoare de 0,3% din PIB.
• Implementarea riguroasă a unor măsuri de sporire continuă a veniturilor, ce includ:
o Extinderea bazei de impunere pentru impozitul pe venit pentru a include şi tichetele de masă, veniturile din câştigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare, şi plăţile compensatorii, precum şi eliminarea scutirilor de la impozitul pe venit acordate programatorilor din domeniul IT;
• În cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată.

A 4-a tranşă [T4 2010]

A: Consolidare fiscală
• Progrese în implementarea bugetului 2010 ce vizează o ţintă de deficit guvernamental de [7,0%] din PIB în termeni ESA95 (deci [6,5%] din PIB în termeni de numerar);
• Eliminarea celui de-al 13-lea salariu aferent anului 2010 pentru angajaţii din sectorul public. Acesta va apărea în bugetul anului 2011;
• Respectarea ţintei din bugetul anului 2010 pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, excluzând rambursarea arieratelor acumulate.

B: Guvernanţa fiscală şi reforma fiscală structurală
• Acordarea de stimulente adecvate inspectorilor cu atribuţii în colectarea impozitelor şi taxelor în vederea majorării veniturilor fiscale;
• Acţiuni efective îndreptate împotriva evaziunii fiscale, în mod deosebit pentru a spori veniturile din accize cu 2 miliarde RON comparativ cu nivelurile anului 2009.

C: Reglementarea şi supravegherea sectorului financiar
• [Intrarea în vigoare a legii privind independenţa autorităţilor de supraveghere din sectorul financiar non-bancar până la finele lunii iunie 2010] ;
• Asigurarea capacităţii BNR de a face faţă provocărilor la adresa stabilităţii financiare, generate printre altele de presiunile asupra calităţii activelor, inclusiv prin planuri de contingenţă;
• Întărirea finanţării fondului de garantare a depozitelor prin: (i) majorarea cotei efective contribuţie la 0,34% în 2011 şi creşterea progresivă a ratei de acoperire prealabilă la 2%; (ii) eliminarea treptată a liniilor de credit stand-by de la instituţiile de credit; (iii) revizuirea aranjamentelor de guvernanţă a Fondului de Garantare a Depozitelor pentru a se asigura că nici membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu sunt reprezentaţi în Consiliul de Administrare al FGD. Amendamentele necesare vor intra în vigoare de la finele lunii septembrie 2010;
• Menţinerea cadrului de reglementare prudenţial actual în materie de provizionare;
• Consolidarea stabilităţii financiaree prin reţinerea de la promovarea unor iniţiative legislative (precum actualul proiect al legii insolvabilităţii personale) ce ar submina disciplina în materie de creditare;
• Efectuarea amendamentelor legislative necesare menite să clarifice regimul de despăgubire a creditorilor băncilor plasate sub administrare specială pentru a asigura implementarea cu eficacitate a legislaţiei recent amendate privind lichidarea instituţiilor de credit cu probleme financiare. Această legislaţie ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lui decembrie 2010.

D: Reforme structurale
• Punerea în aplicare a ţintelor trimestriale rezultând în reducerea trimestrială cu 2,5% a arieratelor de către fiecare dintre cele zece companii de stat cu cele mai mari pierderi. Punerea în aplicare va începe cu al treilea trimestru al anului 2010;

• Paşi concreţi în direcţia privatizării sau închiderii SC Termoelectrica şi a privatizării S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A.;
• Raţionalizarea numărului de şcoli şi spitale;
• Adoptarea unui acord multianual de performanţă între Ministerul Transporturilor şi agenţiile de implementare în termen de treizeci de zile de la adoptarea de către Guvern a cadrului bugetar pe termen mediu.

A 5-a tranşă [T2 2011]
A: Consolidare fiscală
• Implementarea de prevederi în buget care să garanteze că fondul de salarii în 2011 nu va depăşi 39 de miliarde RON. Acest obiectiv va fi realizat prin reducerea numărului total de angajaţi în sectorul public la xx;
• Introducerea sistemului de co-plată pentru serviciile medicale. Ponderea scutirilor de la obligaţia de a efectua aceste plăţi nu va depăşi xx% .

2 responses

  1. bl000g

    sau asa…
    http://bl000g.wordpress.com/2010/05/11/ultima-spaga/

    12 Mai 2010 la 03:50

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s