" Sa nu faci niciodata pe cineva o prioritate in viata ta, atata timp cat tu esti doar o optiune pentru acea persoana"

Archive for martie, 2010

Acciza pe hepatita, forfetar pe rinichi, impozit pe beregata, taxa pe trompa lui Eustache

Impozit pe rinichi, acciză pe beregată

Vreau să-l văd pe 2 iulie dimineaţa pe pacientul care a venit să coplătească 10 lei spitalizarea, pe 1 iulie seara. (Ştiţi că de la întâi vor să scoată şpaga şi să bage taxă.). Deci vreau să-l văd după dooşpe ore pe acel pionier intrat în ceea ce ei numesc “circuitul bolnavului în sistemul de sănătate”. Pe acel beneficiar al noilor strategii de reformare a Legii reformei în domeniul (cum ar veni) Sănătăţii. Şi să-l întreb, dacă se mai poate: Măi, omule! De ce stai tu întins pe cimentu’ ăsta? La care el o să răspundă ceva. Păi, pe hol, aci? o să întreb. Doar cu maieul ăsta pe tine? Te junghie? Şi ele ce-au spus? Chiar cu vorbele astea? Şi doctorii? Păi şi de ce nu încerci să fugi?

Deci, de la întâi iulie, trecem pe sistem taxiclinică. La modul ideal vorbind, asta înseamnă că nu se mai marcă banul la halat, se marcă la casieria taxităţii medicale: 1 leu analizele, 5 lei radiografia, 10 lei consultaţia. În loc de chitanţă o să-ţi dea un, atenţie, “tichet moderator pentru sănătate”. Şi spun atenţie, ca nu cumva să-l arunci. Trebuie să-l tezaurizezi pentru că, dacă reuşeşti să aduni suma de 600 lei-tichete-moderatoare într-un an, primeşti adeverinţă şi nu mai plăteşti nimic. Bun. O să răspund acum la întrebarea: “Cum se poate strânge această sumă, din moment ce, clar, cadrul medical o să-ţi trateze porcina cu un şpiţ în regiunea anterior dorsală după primul consult în valoare de 3 lei şi 25 de bani?” Şi voi răspunde la aceasta, pentru că cealaltă întrebare (“Cine dracu’ mai e în viaţă după ce roagă chirurgul să-i schimbe 50 lei, pentru că n-are 20 de lei mărunt, să achite operaţia?”) comportă o explicaţie mai laborioasă.
publicitate

De fapt, ştiţi ceva? Nu mai răspund la niciuna, că deja m-am enervat. Aşa m-am enervat, că o să vă spun cum au ajuns să ne bage tichete de boală. Că doar nu ne-am prostit să credem că s-au gândit să ne ofere “garanţia accesului la serviciile necesare persoanelor care au nevoie, atunci când au nevoie”. S-au gândit cum să mai ia de pe noi vreo 200 de milioane de euro anual. Nu le-a fost uşor, după ce ne-au băgat impozit până şi pe bonurile de masă. Dar şi-au dat seama că pe lângă leafă, casă, rablă, firmă etc, noi mai avem ceva. Avem, de exemplu, ficaţi. Pac! acciză pe hepatită. Pe urmă, forfetar pe rinichi, impozit pe beregată, taxă pe trompa lu Eustache. Sigur, n-au putut să le spună chiar aşa. Le-au spus “moderatoare de sănătate”. Aşa bine le-au ieşit, că le fac reclamă ca la telefoanele mobile: dându-ne taxidoctor, cică dau “posibilitatea fiecăruia de a-şi contabiliza consumurile reale”. Ceea ce ar fi şi adevărat, dacă reforma ar fi vizat doar specialitatea psihiatrie. Ar fi exact ca în bancul ăla cu tipul care uita ce consumuri şi-a contabilizat, şi se duce la cabinet: – Doctore, cam uit. – De când? – De când ce?

În urma ciocnirii dintre reformă şi lumea reală, mi-e teamă să nu se ajungă la sistemul sanitar “De câţi bani – de-atâta operaţie”, când s-or uita mâna-ntâi şi anestezistul pe moderatoarele alea. Că până acum te mai înţelegeau că n-ai, te mai tăiau de milă, dar acum ne pun ăştia să-i mai şi jignim.

E! vorba românului: ne-om trezi din anestezie şi-om vedea.

( gandul http://www.gandul.info/puterea-gandului/impozit-pe-rinichi-acciza-pe-beregata-5780988)


Din secretele bucatariei manastiresti – Cozonacul de pasti (Maica Sofronia)

Ingrediente: 1 kg. faina, 20 galbenusuri de ou, 5 albusuri, 1 lingurita rasa sare, 300 g. zahar, 1 pahar si 3/4 unt propaspat, 1 baton de vanilie, 200 g. stafide, 1/3 coaja rasa de la 1 portocala, 1/2 coaja rasa de la 1 lamaie, zeama de la 1 lamaie, rom sau esenta de rom, 1/2 l. lapte (cat cuprinde faina), 30 g. drojdie, migdale pentru ornat (dupa preferinta)

Mod de preparare: Faina se cerne, se scot 2 pahare cu faina din cantitatea totala si se pun intr-o strachina. Se pun la fiert 2 pahare cu lapte, dupa ce a fiert se lasa sa se raceasca circa 5 minute. Se face o adancitura in faina din strachina si se toarna laptele putin cate putin, amestecand cu o lingura de lemn ca sa nu apara cocoloase. Trebuie sa obtineti o compozitie ca o smantana mai groasa.
Intr-un castron se pune drojdia in lapte, se adauga o lingura de faina, un galbenus si 1/2 lingurita cu zahar tos. Se amesteca totul bine pana se face si aceasta compozitie ca o smantana si se lasa la loc caldut. Trebuie sa creasca in aproximativ 10-15 minute (daca drojdia este buna); daca nu, se lasa putin mai mult.
Se ia coca din strachina, se pune in covata, se adauga drojdia care a crescut, se omogenizeaza intai cu o lingura de lemn apoi se adauga restul de faina putin cate putin. Se toarna apoi 1/2 pahar cu lapte caldut, obtinandu-se o compozitie ca o smantana mai groasa care se framanta bine, apoi se acopera si se pune sa creasca la loc cald.
Se ia zaharul pisat si se toarna peste galbenusuri (acestea se amesteca cu sarea inca din ajun, ca sa se ingalbeneasca bine), se freaca pana se fac ca o pasta. Se adauga coaja rasa de lamaie si portocala si se amesteca toate cu aluatul pus la cald in covata. Se framanta mai departe, se adauga vanilia si romul, ungandu-va din cand in cand mainile cu unt topit. Pe parcurs se trage aluatul de cate-o parte si se unge si covata cu unt topit. Aluatul trebuie framantat si batut timp de cel putin o ora, pana se termina tot untul, inafara de 1/2 pahar care a ramas netopit si care se adauga bucatele in aluat, inainte de a pune albusurile.
Albusurile se bat spuma, se pun in aluat si se amesteca bine. Covata se pune la loc cald, nu fierbinte si se lasa, acoperita cu lucruri groase, timp de macar 2 ore. In acest timp aluatul ar trebui sa se ridice.
Se ung formele de cozonac cu unt topit. Se acopera fundul si peretii formei cu o hartie cerata unsa si ea cu unt (in inaltime aceasta hartie nu trebuie sa depaseasca marginile formei); nu se fac indoituri hartiei. Pe o masa curata, unsa cu putin unt sau untdelemn, se ia din aluat cate o bucata potrivita pentru o forma, se adauga stafide si se pune in forma (se umple forma pana la jumatatea inaltimii). Formele umplute se acopera si se lasa la loc cald ca sa mai creasca aluatul.
Cand aluatul a crescut destul, se ung cozonacii cu un amestec facut dintr-un galbenus cu putin zahar. Dupa preferinta, se pot presara migdale curatate si taiate feliute subtiri.
Formele se dau la cuptor, la foc mic (ca sa mai creasca aluatul). Apoi se da focul iute si se lasa cozonacii 1 ora, incercandu-i din cand in cand.
Daca formele sunt usoare, cozonacii sunt copti in aproximativ 1 ora. Se ia o patura, se pune deasupra o bucata mare de hartie si cand se scot cozonacii din forme se rostogolesc pe aceasta hartie ca sa iasa uniform. Apoi se presara cu zahar pudra ca sa nu se usuce.

Secrete:

* faina trebuie sa fie de foarte buna calitate si mai ales, sa fie veche (1 an)
* scoateti germenele din galbenusuri (acesta contine aceleasi substante ca si albusul care pot strica aluatul)
* dupa ce se scot din forme, cozonacii nu se aseaza unul langa altul
* pe tot parcursul pregatirii cozonacilor in bucatarie trebuie sa fie foarte cald
* cand se pune aluatul in forme, in bucatarie trebuie sa fie liniste, o usa trantita sau un alt zgomot puternic poate insemna caderea aluatului


Traditii si obiceiuri de pasti

Obiceiuri din prima zi a Postului Mare

Prima zi a postului Mare se mai numeste si Lunea curata, zi in care potrivit traditiei, oamenii obisnuiesc sa purifice, sa curete spatiul in care traiesc prin obiceiuri rituale.
In Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci oamenii se spala cu bautura la carciuma satului de mancarea de dulce pe care au consumat-o pana acum. In trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brau.
In alte parti ale tarii, in ziua de Spolocanie vasele din care s-a mancat pana la Lasata Secului se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Craciun.

Traditia consemneaza si alte obiceiuri in prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii si barbatii tineri se mascheaza in diverse animale, se imbraca in fuste, isi pun o gluga pe cap si un clopot mare pe spinare si alearga in dimineata primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i atinga cu batul si sa-i tranteasca la pamant. Seara, cucii se aduna si merg din casa in casa pentru a dansa hora in curtile oamenilor. Acest obicei era foarte frecvent in sudul tarii, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Azi, el mai poate fi intalnit doar in satul Branesti din judetul Calarasi. Se mai spune ca omul care n-a primit nici o lovitura de la Cuci, in prima zi de post, nu va fi sanatos in anul acela.

Ziua oualor

Exact la jumatatea Postului Mare, intotdeauna in miercurea din saptamana a patra a Postului Mare, stramosii nostri tineau Sarbatoarea Oualor, sarbatoare numita si Miezul sau Miaza Paresii sau Paretii; cuvantul „paresimi” (sau cum ii spunea poporul, „pareti”) provine din latinescul „quadrogesimo”, care însemna „40 de zile”, adica cat se considera ca tine efectiv Postul Mare, Saptamana patimilor avand un statut special. In timp, si aceasta saptamana a intrat în ceea ce numim obisnuit Postul Mare, asa incat Miezul Paretii cadea la 24 de zile de la Lasata Secului de branza, acum intalnindu-se cele doua jumatati egale, aceasta sarbatoare fiind socotita un fel de… PARETE care desparte Postul Mare în doua!

Pe vremuri, mai ales femeile tineau Sfintele Paresimi ca pe o duminica, fiind interzise cu desavarsire anumite munci si mai ales unsul peretilor! Cele care se încumetau sa munceasca riscau sa înnebuneasca; daca nu li se intampla lor acest lucru, atunci un membru al familiei tot innebunea; fiind zi primejdioasa, alte femei care nu o tineau se imbolnaveau de „dansele”, aceasta boala presupunand, mai intai, dureri ale mainilor, picioarelor, apoi ale oaselor, ulterior uscandu-se carnea de pe oase si mai ales cea de pe langa incheieturile degetelor! Cert este, dupa o credinta larg raspandita altadata, ca tot ceea ce se lucra în aceasta zi se strica, nici un lucru neputand fi dus pana la capat!

Sa nu se bucure insa lenesii, pentru ca ceva tot se putea face în aceasta zi, anume numaratul oualor si al calupelor de in, de canepa si de lana; un obicei larg raspandit pe vremuri interzicea sa iei oua de pe cuibare de la Lasata Secului pana la Miezul Paresimilor; daca trebuia neaparat sa iei un ou, atunci mai intai trebuia scuipat. In legatura cu stransul si numaratul oualor in aceasta zi existau mai multe motivatii; una ne spune ca se facea acest lucru pentru a nu se strica ouale pana la Pasti; alta, pentru ca numai astfel se spera ca gainile sa faca mai multe oua! Cele mai multe femei pastrau aceste oua pentru a le face rosii sau pentru prepararea cozonacului si pastii, toate ouale acestea nefiind bune de clocit.

Prin Oltenia, numaratul oualor trebuia neaparat facut la mijlocul Postului Mare, altfel femeia respectiva putea sa amuteasca! Mai precizam ca Ziua Oualor era foarte asteptata de copii, acestia ajutandu-si mamele la alesul celor mai bune oua ce urmau a fi inrosite sau inchistrite. Astfel, pruncii alegeau mai ales ouale de gaini negre, oua numite „harapesti”; aceste oua aveau coaja galbuie, fiind mult mai tari decat celelalte. Puse deoparte, inrosite într-un mod mai deosebit, acestea ii ajutau pe posesorii lor sa castige la Pasti multe alte oua!

Deniile

Unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra. Dar si la oras, desi nu mai exista aceste traditii atat de vechi si de stricte, popularitatea Deniilor, a Saptamanii Mari este maxima.

Originea Deniilor: Deniile au aparut odata cu crestinismul. Ele au existat si in perioada de unitate a Bisericii.

Practica Deniilor: Deniile sunt slujbe de seara. Ele se tin dupa orele 18-19 (in limba slava cuvantul denii inseamna zilnic). Sirul emotional, triumfal, al Deniilor din Saptamana Mare incepe in seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Saptamana Patimilor

Ultima saptamana a postului mare, Saptamana Patimilor, sau Saptamana Mare este inclusa în sarbatoarea Pastelui, desi în aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin în seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca pana în Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca în aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.

Mai ales în trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine) :

* pastrarea linistii, a tristetii generale
* servicii divine mai frumoase, mai fecvente ca de obicei
* focuri rituale
* respectarea stricta a postului
* interdictia unor importante lucrari casnice
* ingrijirea locuintelor
* curatenia prin curti
* intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp
* confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare
* taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori
* tocmirea lautarilor pentru hora satului
* impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni

Semnificatia liturgica si obiceiurile populare specifice fiecarei zile a Saptamanii Mari sunt urmatoarele:
Duminica Floriilor: Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca în care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Duminica Floriilor este precedata de sambata lui Lazar, zi in care Biserica pomeneste minunea invierii din morti a lui Lazar savarsita de catre Domnul Iisus Hristos. Primirea triumfala ce I s-a facut Domnului Hristos, Care a intrat in Ierusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinata de aceasta minune premergatoare.

In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu agheasma, ramuri înmugurite de salcie, care se împart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse la biserica spre a fi sfintite, crestinii împodobesc icoanele, usile si ferestrele.
Salcia este mereu inflorita in aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitatii si a reinvierii naturii. De asemenea, se spune ca e bine sa te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilitatii si vegetatiei de primavara, apicultorii inconjoara în ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingroapa sub brazda.
In traditia populara exista credinta ca însasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau.

Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului în Ierusalim. Ca aspect necrestin, amintim obiceiul ca in vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina, protejand casa si familia de dezastre.

Luni: e pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori Ismailteni, dupa cum l-a vandut Iuda pe Mantuitorul tot pe 30 de arginti, evreilor. E pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc.

Marti: e pomenita pilda celor 10 fecioare, dintre care cinci fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor – adica fapte de milostenie – cu care au iesit intru intampinarea mirelui; iar cinci fiind nebune n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai prinit.

Miercuri: pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Fapta pentru care a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul spunandu-i ca «mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor», iar Mantuitorul i-a raspuns : « Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta ! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea. ».

In Joia Mare praznuim patru lucruri :

* Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie
* Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi
* Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani
* Vinderea Domnului de catre Iuda vanzatorul pentru 30 de arginti

Primele doua s-au facut ziua, iar celelalte doua noaptea de joi spre vineri.

Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, este ultima joi din Postul Pastelui. In credinta populara aceasta zi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors canepa. In Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului. Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul.

Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi.

Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor.

Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat.

In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii. In unele parti fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna, fiind incredintate ca il vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toaca.

Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Isus; Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a posti Postul negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua); Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.

Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Legenda spune ca pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va muri. Femeile tin in mod special la respectarea vinerilor in general, in credinta ca Sf.Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile.

O alta datina in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. In mod diferit fata de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nici o buba, friguri, sau alte boli. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor.

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica. In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si “spectaculoase” denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul.

La tara, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte: Deniei celor 12 Evanghelii i se mai zice Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara. Denia Prohodului este zisa si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin “gimnastica” pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa.

Sambata e praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Christos, cum si pogorarea lui in Iad, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica.

Duminica Invierii, Invierea Domnului din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor ; drept care, crestinii in timp de 40 de zile pana la Inaltarea Domnului se saluta cu « Hristos a inviat ! », raspunsul fiind « Adevarat ca a inviat !».

Focurile de Pasti

De Inviere pe dealuri si pe coline, izbucnesc flacari puternice : Sunt « focurile de veghe », care in unele sate sunt aprinse si ard tot cursul noptii, luminand nu numai dealurile ci si vaile. In jurul lor stau roata oamenii istorisind intamplari din viata lui Iisus dupa Sfanta Scriptura a Noului Testament. Flacaii si baietii sar pe deasupra focului, pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa n-aiba nici o putere asupra lor. In Bucovina se fac pe inaltimi clai din cetina si sunt tinute aprinse toata noaptea. In Transilvania se aprinde o roata careia i se da drumul de pe deal la vale. Acesta vraji se tin si-n apropierea bisericilor si romanii le fac in noaptea de Paste (ca la mormantul Mantuitorului au fost puse straji, dar si pentru a nu scapa momentul invierii).

In timp ce ard focurile, taranca pregateste blidul. Intr-un cosulet, ciubaras sau castron asaza tot ce doreste sa sfinteasca : pasca, oua incondeiate , o bucatica de slanina, branza, unt, hrean (hreanul e folosit si ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el pastrandu-se in pamant dupa ce a fost sfintit), iarba mare (care se amesteca in hrana vitelor ca sa dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freaca trupul celor bolnavi), mac, sare, leustean (tot pentru vitele bolnave), tamaie (folosita in caz de cumpene grele / furtuni / pentru tamaiatul bolnavilor), busuioc, carpa (careia i se atribuie calitati vindecatoare) cu care s-au sters ouale rosii si o lumanare (care e pastrata numai sapte ani si este aprinsa impreuna cu tamaia, cand e amenintat satul cu grindina).

Bucate sfintite la slujba de Inviere

* OUALE CURATITE – cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi.
* SLANINA e folosita la mai multe leacuri : se ung ranile ; daca se imbolnaveste vreun om sau vita si mananca slanina aceasta se vindeca ; la scranteala vreunui picior sau mana se unge cu ea. Daca e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina aceea.
* HREANUL – cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor.
* SAREA se foloseste la sfintirea fantanilor.
* CUISOARELE – pentru dureri de masele.
* FAINA – se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece.
* USTUROIUL sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea strigoilor de la casa – se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura).
* SAMANTA DE BUSUIOC – cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi.
* Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii si de taciune fuge dracul.

Spalarea din dimineata Invierii

Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : « Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor ». Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : « Sa fiu mandru si curat ca argintul » ; fetele mai zic « sa trec la joc din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa ». In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.

Masa de Pasti

Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mina de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula <>, la care se raspunde cu: <>. Dupa credinta populara, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca, daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decit sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.

Udatul fetelor

In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.

Una dintre legendele care explica acest obicei spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagana. Cele doua intrand in vorba, prima ii explica legea crestineasca, dar cea de-a doua, neincrezatoare, ii spune: “Te-oi crede daca s-or inrosi ouale pe care mi le-ai vandut!” Pe data, ouale s-au inrosit, iar de spaima, fetele au lesinat amandoua. Trecand pe acolo doi flacai, le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fantana. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua inrosite, iar pagana s-a increstinat.

Saptamana Luminata

Prin Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, cei din popor cred ca raiul se deschide tuturor sufletelor retinute in prinsoarea iadului incepind de la Adam si pana la venirea Mintuitorului, si ramine deschis de la Inviere pina la Duminica Tomii. Ca dovada ca in acest interval Raiul este deschis, dupa credinta poporului si datina cea veche, in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Pastilor sau Saptamina Luminata. Cine moare in acest interval – si mai ales in ziua de Pasti sau in saptamina cea dintii dupa Pasti, numita pretutindeni Saptamana Luminata – merge de-a dreptul in rai pentru ca lumina raiului straluceste fiecaruia care moare in aceasta saptamina si pentru ca in timpul acesta usile raiului sint deschise, iar cele ale iadului inchise. Cel care moare este primit in rai, indiferent de pacatele care le-a facut, caci toate i se iarta. Si cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cind trage clopotul intiia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata.

Pastele Mic

Duminica imediat urmatoare Invierii – Duminica Tomii – este cunoscuta in popor ca Pastele mic. In aceasta zi, in unele locuri exista obiceiul ca tinerii „sa se lege frati”. Legamantul se face „pe sange”, „pe datul mâinilor” sau „pe par”. La „fratia pe par”, cei doi isi smulg din cap câte un fir de par pe care il ingroapa apoi amandoi in acelasi loc, numai de ei stiut.

Pastele Blajinilor

Prima luni din a doua saptamana dupa Pasti se mai numeste Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mici, Pastele Rohmanilor, Pastele Blajinilor sau Matcalaul. Blajinii sunt fiinte mitice, care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Li se mai spune Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici si Oameni Rosii. Ei locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. Unii dintre ei au apucaturi dusmanoase. Cele mai multe legende ii prezinta insa ca pe niste fiinte miloase, devotate lui Dumnezeu.

Blajinii sunt fiinte mitice, care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Se crede ca ei provin din copii nebotezati morti imediat dupa nastere. Altii spun ca Rohmanii sunt oameni vechi, care au o credinta mai curata decat a actualilor pamanteni. Ei duc cam aceeasi viata ca noi, avand orase si sate. La sfarsitul lumii ei vor lua locul oamenilor pe pamant.

De Pastele Blajinilor se crede ca sufletele mortilor sunt slobode; de aceea in aceasta zi se gatesc multe si alese bucate, impartindu-se pe la vecini, cu credinta ca mortii numai in aceasta zi sunt liberi si pot gusta din mancarurile pregatite. La cine nu serbeaza si nu da mortilor de pomana vin mortii noaptea si le cer. In unele tinuturi se impart doar oua si colaci saracilor si se face slujba la cimitir. De Pastele Blajinilor au loc sarbatori campenesti, unde se mananca oua rosii si incondeiate. Se crede ca Blajinii se bucura tare mult vazandu-i pe oameni ca petrec la aceasta sarbatoare.

Pastele cailor

Pastele Cailor se sarbatoreste in ziua de joi din a sasea saptamana care urmeaza dupa Pasti cand se crede ca, pentru un ceas, si pentru o singura data pe an, caii se satura de pascut iarba. Se pare ca in vechime era o zi a Soroacelor, cand se încheiau diferite afaceri. Cum data acestei sarbatori putea varia de la an la an cu un numar mare de zile, importanta ei s-a diminuat treptat, primind un sens peiorativ: a nu da înapoi ceea ce ai imprumutat, a amana pana la Pastele Cailor, pana la Sfantul Asteapta, deci a nu te tine de cuvant.


Atenţie!! Un nou virus periculos circulă pe Facebook

Virusul, trimis prin e-mail, poate fura parole de conturi bancare şi culege informaţii confidenţiale din calculatoarele personale.

Utilizatorii celei mai mari reţele de socializare din lume, Facebook, sunt avertizaţi că un nou virus circulă pe internet.

Mailurile otrăvite îi informeaă pe utilizatorii Facebook că parolele conturilor lor au fost resetate şi îi invită să deschidă un ataşament pentru a obţine altele noi. În cazul în care ataşamentul este deschis, se descarcă mai multe tipuri de programe periculoase care atacă calculatorul.

Specialiştii subliniază că hackerii au trimis deja zeci de milioane de astfel de mesaje care au ajuns în ţările din Europa, Statele Unite şi Asia. 400 de milioane de oameni utilizează reţeaua de socializare Facebook în toată lumea.


Gafă impardonabila si sinistra la Antena 1 în privinţa lui Mile Cărpenişan

Realizatorii emisiunii ACCES DIRECT de la Antena 1 au făcut o gafă sinistră într-o ediţie recentă dedicată, post-mortem, jurnalistului timişorean Mile Cărpenişan. În mijlocul platoului de filmare a fost aşezată poza altei persoane alături de lumânările de veghe. Gafa este greu de înţeles având în vedere perioada lungă de timp în care Mile Cărpenişan a lucrat pentru acest post de televiziune

” În studio, pe o măsuţă pe care se aflau câteva lumânări, ar fi trebuit să fie poza fostului jurnalist. Din neatenţie sau în necunoştinţă de cauză, poza afişată a fost cea a unui cunoscut blogger, Groparu.

Eroarea celor de la Antene a stârnit indignare în „blogosferă”, mustrările la adresa acestora fiind dintre cele mai dure. „Cei de la Antena 1 sunt idioţi”, a scris „criserb” pe blogul său. Gafa a fost sesizată iniţial pe http://www.arhiblog.ro, însă cuvintele de reproş folosite nu pot fi reproduse.

Pe parcursul părţii de început a emisiunii, în ceea ce trebuia să fie un moment emoţionant dedicat fostului coleg, se poate observa diferenţa între imaginile cu Mile Cărpenişan dintr-un materialul filmat şi imaginea persoanei a cărei fotografie a fost aşezată între lumânări în mijlocul platoului de filmare. La finalul momentului video special se poate observa că cineva a sesizat gafa şi a luat din platou poza blogerului clujean. Mădălin Ionescu a discutat cu reporterii Adevărul de Seară Timişoara despre această gafă pe care spune că o regretă. Urmăreşte timisoara.adevarul.ro pentru detalii.”

Cuvintele sunt de prisos …..

IN MEMORIA LUI MILE CARPENISAN JURNALIST DE RAZBOI R.I.P


“Saracii” cersetori… mama ei de Romanie!!!

Pana de curand America era tara tuturor posibilitatilor…… Oare??


LEGATURA DINTRE NAZISM SI FRANCMASONERIE – Francmasoneria si Nazismul sunt identice. Pregatiti-va pentru un mare soc!

LEGATURA DINTRE NAZISM SI FRANCMASONERIE

Cand masonul J. D. Buck a declarat in cartea sa “Mystic Masonery” ca invataturile Francmasoneriei sunt identice cu cele ale “Theosophical Society” am sarit de pe scaun! “Theosophical Society” este una dintre cele mai diabolice si mai misterioase organizatii secrete din lume, avand multe in comun cu “Thul Society”, organizatia satanista care l-a antrenat pe Adolf Hitler in cele mai adanci aspecte ale satanismului. De fapt, Dietrich EcKart, liderul “Thul Society”, in 1919 cand tanarul Adolf s-a inscris, i-a fost spus de catre Spiritul calauzitor al sau ca Hitler va fi Alesul, Antihristul profetit. Dr. C. Burns afirma cu tarie in cartea sa “Masonic and Occult Symbols”, p. 332 ca “Hitler era discipolul ocultistei Helena Petrovna Blavatsky” – fondatoare a “The House of Theosophy”.

In acest articol vom dovedi ca Francmasoneria si Nazismul sunt identice. Pregatiti-va pentru un mare soc!

Sa aruncam o privire asupra celor doua figuri de mai jos. In stanga avem simbolul “House of Theosophy” cu un Oroboros, iar in centru-sus avem zvastica. Zvastica este un simbol stravechi gasit pe toata suprafata globului si simbolizeaza norocul si reancarnarea; este portretizata ca rotindu-se continuu. [Dr. C. Burns, "Mystic and occult Symbols", p. 19 si 241].

Dar sa vedem cum explica J. D. Buck simbolul mentionat: “Echilibrul perfect intre spirit si materie, este simbolizat de hexagrama, care este, de fapt, alta forma a Compasului si Echerului, fiecare avand o linie de baza care alcatuieste un triunghi.” [Mystic Masonry, 1913, p. 244-245]. Sa examinam mai indeaproape hexagrama satanica cu compasul si echerul.

“Incercuiti steaua si veti avea simbolul fericirii, sau rascumpararea Spiritului care deschide, si corpul, purificat, cu divinitatea sau Sufletul – Superior” [Ibid].

Mai mult, Buck a mentionat un termen blasfemitor “rascumparare”, care-l plaseaza in cercul scriitorilor de New-Age ca Alice Baily, care evoca venirea Antihristului. Consideram ca este blasfemie pentru ca aceasta “rascumparare” este oculta si se bazeaza pe meditatii spirituale oculte si pe propriile lucrari spre deosebire de “rascumpararea” biblica, care se bazeaza numai pe faptele lui Iisus Hristos pentru noi, pe Cruce si pe Inviere. Iata cum Francmasoneria se dovedeste a fi iar necrestina.

“Plasand in interiorul hexagramei emblema egipteana a Vietii (Anch) si avem simbolul nemuririi ca rezultat al regenerarii. Transformand cercul intr-un sarpe avem simbolul Intelepciunii, iar coroana reprezinta echilibrul; este de asemenea reantoarcerea materiei in suflet.”[Ibid].

Observati cum francmasoneria, ca si Satanismul, vede in sarpe simbolul Intelepciunii. “…principalul simbol pentru spirit este cercul, iar pentru intelepciune este sarpele. ["Magic Symbols", p. 25].

“Separa limba si coada sarpelui prin “ciocanul lui Thor” (Thor = Satan, conform “Dictionarului Satanist” al lui Anton LaVey) sau prin zvastica, incercuit(a) de un cerc si obtii simbolul regenerarii prin victoria sensului animalic, exact cum ai invatat in Loja”. [J. D. Buck, "Mystic Masonry",p. 244-245].

Sa ne intoarcem la discutia noastra de baza: legatura directa dintre nazism si “House of Theosophy”. Aceasta legatura este mai evidenta in promisiunea lor fata de documentul satanic. “The Secret Doctrine”, pe baza caruia Hitler si-a construit multe dintre ideile sale filosofice pentru anti-semitism care a condus direct la Holocaust, in ale carui camere de gazare au murit milioane de evrei.

“The Secret Doctrine” este exemplificata de Alice Bailey in cartea sa “Exernalisation of the Hierarchy”, p. 47-48, care i-a fost dictata de spiritul ei demonic calauzitor. Maistrul D. K. Bailey afirma ca doctrina aceasta invata ca exista 3 categorii umane distincte:

1). Cei luminati, oamenii avansati;

2). O masa de oameni obisnuiti, cu inteligenta obisnuita;

3). Oameni salbatici care cu greu se pot numi oameni, fiind prosti.

Aceasta doctrina a dus la Holocaust deoarece clasa I nu putea tolera clasa III (de obicei evrei si tigani) care erau considerati ca avand o Karma inferioara dintr-o viata anterioara.

Dar ce spune A. Pike despre “Doctrina Secreta”. Toti Gnosticii pretindeau ca detin o doctrina secreta, transmisa lor direct de Iisus Hristos, sub alta forma decat in Biblie sau in Epistole si superioara acelor comunicari, care in ochii lor puteau fi facute publice. Aceasta doctrina secreta nu era comunicata oricui, iar in randurile marii secte a Basilideilor, cu greu unul dintre 100 o cunosteau…”

Sunt sigur ca nu ati stiut ca aceasta “doctrina secreta” este superioara binecuvantatului Nou Testament al Sfintei Scripturi, nu-i asa? Inca o dovada clara ca Francmasoneria nu este crestina.

Acum ca stim ca Masonii, Nazistii si Theosofii au in comun aceasta doctrina, sa avansam in studiul nostru privind asemanarile dintre nazism si masonerie. Vom prescurta “nazisti” cu “Nz”, iar “Francmasoni” cu “Fm”.

1). Nz- “Este o mladita a invataturilor si practicelor oculte”.[Constance Cumbey, "The Hidden Dangers of the Rainbow", Huntington House, Shrevenport, LA, 1983, p.114]. (editura este masonica).

Fm- A. Pike imbratiseaza filosofia oculta si invataturile oculte spunand “Filosofia oculta pare sa fi fost nasa sau bunica tuturor religiilor… Crestinii nu ar fi trebuit sa urasca magia, dar nepasarea oamenilor duce mereu la frica de necunoscut”. ["Morals and Dogma", p.729-730]. Peste tot in Biblie, Dumnezeu a condamnat magia in cei mai fermi termeni si pe cei care o preacticau.

2). Nz- Arienii sunt cei mai puri, iar “New Age”-ul va avea nevoie de un mutant arian “stapanul raselor” (sursa: “The secret Doctrine”, exemplificata anterior).

Fm- A. Pike promoveaza aceeasi minciuna satanica despre arianul care “a coborat de pe crestele Himalaya”.[Moral and Dogma, p.714].

3). Nz- hitler era initiat in practicile oculte: tibetane si yoga. ["The Spear of Destiny", Trevor Ravenscroft, Samuel Weiser, Inc., York Beach,Maine, 1973, p.25-26, 157].

Fm- a). conform masonului J. D. Buck, masoneria promoveaza aceleasi invataturi ca si Yoga, dar sub alte infatisari. [J. D. Buck, "Mystic Masonry", p.180-183];

b). autorul mason J. gordon Melton afirma ca americanii francmasoni au fost ghidati in “Revolutia Americana” de Tibetani. ["The Encyclopedia of American Religions", vol. 2, Wilmington, N. C., Mcgrath Publishing Company, 1978, p.256].

4). Nz- credeau in Karma si in reancarnare. [Cumbey, op. cit., p.116].

Fm- Eliphas Levi, mason de grad 33, scrie mult despre karma. Prezenta ideii de reancarnare fiind usor de demonstrat in Masonerie: hexagrama este principalul simbol de acest fel, iar George Oliver scrie pe larg in “Sings and Symbols”, Macoy Publising and Masonic Supply Co., 1906, p.82, despre acest lucru.

5). Nz- credeau ca au evoluat intr-o specie noua/superioara, printr-o “disciplina spirituala” si o “evolutie a constiintei”.

Fm- credinta lor in “Doctrina Secreta” cere tuturor sa creada ca omul superior exista, pentru a putea domina masele. Acesta este motivul pentru care toate organizatiile secrete, incluzand Francmasoneria, invata ca omul trebuie “sa evolueze” in constiinta lor, pentru a putea deveni Adepti.

6). Nz- “Soptind ca va instaora Noua Ordine Mondiala pe care rasa ariana o va conduce. [Cumbey, op. cit., p.117].

Fm- Daca vreti sa vedeti legatura masoneriei cu Noua Ordine Mondiala priviti sigiliul S.U.A. de pe orice orice bancnota de 1$. Veti observa Ochiul-Atotvazator si inscriptia in latina care se traduce prin “Noua Ordine Mondiala”. Acest sisgiliu a fost adoptat in 1787 si tinut in secret pana in 1935, cand Presedintele Franklin Roosevelt, mason de grad 33, a fost instiintat de Ministrul Agriculturii, Henry Wallace ca Spiritul sau Calauzitor i-a transmis ca atunci era momentul prielnic aducerii la lumina a acelui simbol.

7). Nz- au fost ostili Ortodoxiei si Crestinismului, cautand sa inlocuiasca Crucea cu zvastica. [Cumbey, p.116].

Fm- “…Hristos promovand Religia Dragostei… Religia Dragostei s-a dovedit a fi Religia Urii, si chiar mai mult, Religia Persecutiei…” [Morals and Dogma, p.394]. “Masoneria este un sistem care n-a avut nici cel mai mic sprijin din partea istoriei, a scripturii, a moralului sau a logicii, fiind defapt diametrul opus acestora”. [Edward Ronayne, "The Master's Carpet (Mah-Hah-Bone)", p.25]. De asemenea, ca si nazistii, si francmasonii venereaza zvastica.

8). Nz- Singura realitate accesibila fiintei umane era punerea in practica a Dorintelor (Ambitiei). Nu era alt cuvant mai des folosit de Hitler, decat “dorinta”. Nazistii credeau ca omul poate creea o noua realitate prin punerea in practica a dorintei.[Cumbey, op. cit., p.31, 175].

Fm- A. Pike :”Dorinta (Ambitia)… sunt de fapt parintii tuturor… creatiilor…” ["Morals and Dogma", p.766]. Pike foloseste cuvantul “dorinta” fie a omului sau a lui Dumnezeu mai mult de 20 de ori, in contexte diferite, in cartea sa.

9). Nz- vedeau omul ca fiind un pod intre ceea ce este si ceea ce ar putea deveni. [Cumbey, op. cit., p.31, 175].

Fm- “… curcubeul… se credea a fi un pot intre pamant si rai.” [Geroge Oliver, "Sings and Symbols", Macoy Publising and Masonic Publising Company, p.14 ; R. Swinburne Clymer, "The Mystiries of Osiris or Ancient egyptian Initiation, p. 185].

10). Nz- credeau in evolutionism, ca omul raspundea pentru propria sa evolutie.[Doc Marquis, "Secrets of Illuminati", by American Focus Publising Company, Edison, N. J., 1993].

Fm- A. Pike (“Morals and Dogma”, p.767) sustine ca dupa ce Creatorul a conceput lumea, omul a aparut prin evolutie. Chiar avansarea-n grad in Masonerie este o evolutie in care se invata cunostinte noi, la fiecare grad, iar francmasonii numesc acest lucru “Iluminare”.

11). Nz- compozitorul german Wagner l-a transformat pe Iisus intr-un Iisus arian. The New Age (“Noua Religie”) l-a transformat pe Iisus intr-un “Stapan al iluminarii” care a trecut prin toate ciclurile iluminarii devenind “complet iluminat”. [Ravencsroft, op. cit., p.33-34].

Fm- A. Pike afirma ca Iisus a primit “cunostinta perfecta” (Gnostica) dupa ce a fost adus la viata de hristos si de Intelepciune. ["Morals and Dogma", p.563-564, 26th Degree]. Cu alte cuvinte, Pike afirma ca Iisus a devenit “Stapan al iluminarii” dupa ce a fost inviat de Hristos si de Intelepciune.

12). Nz- Domnul crestinilor era malefic, diavolul crestinilor era Dumnezeu. [Ravenscroft, op. cit., p.37].

Fm- A. Pike a creat cea mai absurda inversare vazuta vreodata in istoria omenirii: “Pentru a nu permite luminii sa se piarda in totalitate, Demonii i-au interzis lui Adam sa manance din pomul “cunostintei binelui si raului” prin care ar fi cunoscut imparatia Luminii si cea a Intunericului. El s-a supus; un inger al Luminii l-a indus spre pacat , dandu-i posibilitatea victoriei, dar demonii au creat-o pe Eva, care l-a sedus si l-a slabit…” ["Morals and Dogma", p.567, 26th Degree]. Acum cred ca este clar carei “Lumini” Masoneria slujeste.

13). Nz- Calea catre o cunostinta superioara este un progres gradual de la indiferenta la trezire sprirituala.

Fm- In prefata cartii lui Pike este scris ca si Masoneria este un proces gradual de la “intuneric la lumina”. Masoneria mentioneaza ca are 32 de grade plus inca unul, acordat pentru merite deosebite, al 33-lea. Exista insa dovezi substantiale ca Francmasoneria ar avea 100 de grade tinute “strict secret”.

14). Nz- Simbolul celui mai inalt grad era Vulturul, cunoscut sub numele de “Vulturul German”.[Ravenscroft, op. cit., p.70]. (nota:Ravenscroft era practicant al Magiei si a scris o carte despre Hitler, de asemenea initiat in ocultism).

Fm- Cel mai cunoscut simbol Francmasonic este “vulturul cu doua capete”, acesta fiind de fapt “Phoenix-ul Egiptean”, dupa cum am aratat la inceput.

15). Nz- credeau in “al treilea ochi”. [Ravenscroft, Ibid, p. 74]. Acesta era un “ochi spiritual” despre care ocultistii credeau ca poate fi “deschis” de “oameni superiori”. Ochiul era situat in mijlocul fruntii, de aceea femeile din India poarta acel semn pe frunte. Se crede de asemenea ca ochiul poate fi deschis fizic atunci cand persoana respectiva atinge un grad inalt.

Fm- A. Pike credea de asemenea in “al treilea ochi” numit si “ochiul luminos”: “… “Ochiul Luminos” (pentagrama) in Lojele noastre, dupa cum am mai spus, reprezinta pe Sirius, Anubis sau Mercury, gardian si calauzitor al sufletului. Stravechii nostri confrati englezi il considerau simbol al Soarelui. In predica lor din vechime spuneau :”Ochiul Luminos” ne releva ca marele Luminator, Soarele… “Ochiul Luminos” a fost privit ca o emblema a Omnistiintei, sau “Ochiul Atotvazator” care pentru Antici reprezenta Soarele”. [Morals and Dogma, p.506].

16). Nz- “Nazistii au fost initiati in “Doctrina secreta” a lui H. P. Blavatsky – “House of Theosophy” si au aplicat acele principii pentru a crea “Holocaustul”. [Ravenscroft, Ibid, p.91].

Fm- Am acoperit acest aspect inainte de aceste enumerari.

17). Nz- credeau in Magia Alba contra Magiei Negre. De asemenea credeau ca fiecare om isi alege voluntar calea pe care sa o urmeze. [Ravenscroft, p.92-93].

Fm- Ideea de “Zeitate Absoluta”, in afara de, sau independenta de Logica, este idolul Magiei Negre, Fantoma sau Demonul. [A. Pike, "Morals and Dogma", p.737]. Francmasoneria invata Magia Alba ca fiind opusul celei Negre si crede ca invataturile ei situeaza omul pe o cale corecta, cea a Magiei Albe/Bune.

18). Nz- nu credeau ca Iisus Hristos este singura cale de mantuire.

Fm- Iisus Hristos era un “zeu inferior” creat de Ialdabaoth, care la randul sau a fost creat de zeul Buthos prin unirea sexuala cu Intelepciunea (sarpele). Mai mult, Iisus nici nu era om ci avea numai infatisare umana. Prin urmare si suferinta indurata pe cruce a fost o iluzie. [A. Pike, "Morals and Dogma", p. 563-567]. Aceasta invatatura masonica despre Iisus Hristos implineste pe deplin definitia biblica a Antihristului. (1 Ioan 4:1-3).

19). Nz- Hitler venera zeul Thor si Odin “redenumind chiar ziua de joi (Thursday in Thor’s Day = Ziua lui Thor). Ravenscroft mentioneaza ca Hitler a oferit victimele razboiului German zeului Odin, ca sacrificiu, acest lucru crezand ca va asigura victoria nazistilor.

Fm- A. Pike de asemenea venera pe Thor si Odin, dupa cum se mentioneaza in cartea sa la p.551-552. Autorul mason J. D. Buck spune in “Mystic Masonry” ca Masoneria foloseste zvastica pentru a simboliza “Ciocanul lui Thor” (p.244-245). Aceasi afirmatie gasim si la Sarah Terry, “The Second Mile”, p.73 ; George Oliver, “Sings and Symbols”, p.14 ; J. M. Ward, “Freemasonry and the Ancient Gods”, 1921, p. 238]. Thor este sinonim cu Baal si Satan.

20). Nz- credeau ca “masele erau pacalite sa creada ca patriotismul este cel mai mare ideal.” Cel mai mare ideal era unul care depasea granitele natiunii. Acest ideal odata atins, toate razboaiele ar fi incetat, iar un mileniu de pace ar fi inceput (Thousand Year Reich).

Fm- Promovarea constanta a Noii Ordini Mondiale si a dorintei acesteia de a desfiinta granitele nationale, va impinge toate tarile catre o organizatie de genul “Natiunile Unite”. Odata implinit acest lucru, un superman va apare si va conduce popoarele lumii intr-un mileniu de pace si siguranta. Numele sau va fi “Hristos”, dar noi il vom recunoaste ca fiind Antihristul din Biblie.

21). Nz- triunghiurile erau considerate ca fiind ajutatoare in transformarea vointei intr-o energie pura si stralucitoare.[Ravenscroft, p.163].

Fm- “Triunghiul… era emblema Sanatatii”. [Pike, "Morals and Dogma", p.634].

CONCLUZIE: Am identificat 21 de invataturi comune, credinte si scopuri, intre Nazism si francmasonerie. Daca am fi avut numai 12 in loc de 21, sansele ca acestea sa fie o simpla coincidenta sunt de 1000000:1. Dar noi am gasit 21 de arii comune. Dar fiindca Nazismul si Francmasoneria, precum si alte miscari asemanatoare isi au radacinile in vechile Religii ale Antichitatii, pagane, sataniste, aceste asemanari nu ar trebui sa ne mire.


FRANCMASONERIA – O GIGANTICA CONSPIRATIE SATANICA MONDIALA

FRANCMASONERIA – O GIGANTICA CONSPIRATIE SATANICA MONDIALA

Viata nu este ceea ce vrea societatea sa fie si nu poate fi inchisa la infinit intr-o structura arbitrara si rigida de catre scoala, familie, societate. Iesirea din aceste lanturi rigide se face prin evolutie spirituala, prin ridicarea nivelului de constiinta, prin dorinta fiecarei fiinte umane de a se autodepasi si de a nu mai accepta sa fie o fiinta gandita si manipulata prin presa, radio si televiziune, de o mana de oameni avizi dupa putere care alcatuiesc tagma ganditorilor – tagma ce ii manevreaza pe cei care se lasa ganditi…

Aceasta mana de oameni avizi dupa putere este formata din conducatorii secreti ai unei organizatii tainic malefice numita FRANCMASONERIA.

Francmasoneria este o organizatie secreta oculta, o conspiratie mondiala cu orientare tainic malefica (singura organizatie politica care utilizeaza in scopuri malefice energiile subtile ale naturii) ce actioneaza din “umbra” urmarind sa manipuleze in mod malefic oamenii acestei planete si sa instaureze pana in anul 2050 o asa-zisa Noua Ordine Mondiala, care in realitate este noua dezordine a lui Lucifer, prin care sa domine intreaga planeta.

Asa cum afirma si Pavel Corut in “Cartea adolescentului”:

“Omenirea secolului nostru se confrunta cu un fenomen politico- economic negativ, cunoscut de foarte putini oameni: dezvoltarea fara precedent a unui grup bazat pe forta financiara, infiltrarea acestuia in organismele nationale si internationale in scop de stapanire a intregii lumi, prin metode foarte perverse: santaj economic, politic, militar, informativ, manipularea unor intregi natiuni prin metode clasice (propaganda deschisa, coruptie, santaj), dar si prin tehnici de razboi psihologic: intoxicarea cu informatii false, pervertirea constiintelor omenesti, dirijarea unor natiuni si popoare in directii contrare intereselor proprii, semanarea urii si dezbinarii intre cetatenii aceleiasi natiuni sau intre popoare diferite, etc.

“Pavel Corut i-a poreclit bubulii (vezi Cartea Adolescentului, Ed. Gemenii 1994).

Un alt autor roman, Victor Duta, in lucrarea “Mistere – Fenomene si intamplari paranormale” bazata pe o serioasa documentatie, arata ca foarte multi analisti politici sunt de parere ca cel de-al treilea razboi mondial s-a si declansat si ca “el reprezinta de fapt vointa de a instaura pe Terra o asa-zisa noua ordine mondiala, in care statele mici si mijlocii vor fi inghitite economic de o superputere care va guverna lumea”.

Acest plan malefic, de a instaura o asa-zisa noua ordine mondiala de pe urma careia sa profite o mana de oameni care se inchina diavolului apartine Francmasoneriei. Viitorul Dictator Mondial, Anticristul, este Francmasoneria care utilizeaza tehnici subtile de magie neagra, incheie tratate (a se vedea cel de la Malta), stabileste ierarhii intre state si puteri militare, intervine politic, organizeaza blocade economice si de orice tip asupra tarilor care isi apara independenta amenintata si adesea ocupa teritorii si tari, nu se da in laturi de la nici o faradelege, iar in final, cand stapaneste un obiectiv, vorbeste de democratie si de drepturile omului pe care le apara in vorbe si le incalca in fapte.

Iata ce spune in acest sens masonul David Rockefeller: “Suntem in pragul unei transformari globale. Tot ce ne trebuie este o criza majora potrivita si natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala”.

Noua Ordine Mondiala (condusa din umbra de Francmasonerie in S.U.A. prin sistemul bancar Rotschild/ Rockefeller) a anulat toate drepturile americanilor garantate constitutional: libertate, sanatate si ffericire.

Pentru a inrobi America francmasonii aveau nevoie de cantitati enorme de aur. Astfel, in 1917 Francmasoneria, prin Rothschild, a finantat Revolutia bolsevica, ca sa fie omorati si jefuiti anumiti oameni foarte bogati din Rusia. Cu aurul si banii furati, francmasonii au pus la cale prin oamenii lor (bancherii internationali) depresiunea economica din anii ’30 si apoi au cumparat bancile si companiile americane la preturi infime, ceea ce le-a sporit puterea si influenta asupra economiei si politicii americane.

Mai intai, folosindu-se de companii foarte puternice, francmasonii au determinat vanzarea unor cantitati importante de marfuri. Aceste vanzari erau “regizate” si se faceau intre marile companii francmasone, determinandu-se voit o scadere rapida a pretului marfurilor. Astfel, intr-un timp foarte scurt s-a creat o panica generala si situatia investitiilor a devenit din ce in ce mai nesigura. In aceste conditii, investitorii au inceput sa vanda din ce in ce mai putin si in deficit. Datoriile au devenit inevitabile, investitorii fiind nevoiti sa faca imprumuturi cu dobanzi nefavorabile, ceeea ce leva agrava situatia si mai mult. In sfarsit, banci ca J.P.Morgan si Guaranty Trust, amandoua controlate din umbra de Francmasonerie, posedau debitele (datoriile) facute de toti investitorii in prag de faliment.

Bancherii masoni au devenit astfel, in mod legal, “stapani de sclavi” din punct de vedere financiar. Cand oamenii au fost nevoiti sa-si vanda pamanturile si sa-si bage averea in afaceri pentru a acoperi datoriile pe care le aveau, bancherii au cumparat aceste pamanturi “pe nimic”!

Crescand posesiunile bancherilor masoni, a crescut si puterea acestora asupra economiei S.U.A. In aceste conditii datoriile au devenit cel mai eficient mod de a implementa aceasta “sclavie fara lanturi”.

Comisia Trilateral sau Guvernul Mondial din umbra

Comisia Trilateral a fost constituita in 1973 de catre reprezentantul de seama al Francmasoneriei, bancherul de talie internationala David Rockefeller.

De asemenea, grupul Bilderberg este similar Comisiei Trilateral prin faptul ca este fondat si condus in mare masura de francmasonul Rockefeller, fiind format din bancheri internationali, industriasi, magnati, academicieni si oameni politici care au aderat la francmasonerie. Scopul acestor doua organizatii masonice este de a manipula popoarele, guvernele si economiile tuturor natiunilor astfel incat acestea sa serveasca interesele bancilor multinationale si ale corporatiilor. (Nu este intamplator faptul ca bancile, care sunt institutii masonice, se dezvolta atat de mult pana si in saracia din Romania! Prin diabolicul sistem bancar oamenii sunt transformati in sclavi datorita dobanzilor si datoriilor mari pe care le au de platit si care sunt calculate astfel incat omul sa munceasca toata viata ca sa le achite!)

De asemenea, este necesar sa precizam ca aceste doua grupuri masonice sunt conduse de Rockefeller dupa niste principii marxiste inspirate din cartea profesorului Zbigniew Brzezinski, de la Universitatea Columbia.

Unul din scopurile principale ale Comisiei Trilateral este sa “plaseze” presedinti masoni, formati de Trilateral, la Casa Alba.

Astfel, in 1973, Rockefeller si Brzezinski au selectat o mana de liberal – democrati binecunoscuti si cativa republicani care doreau sa coopereze si sa serveasca interesele Comisiei Trilateral. Pentru a crea un echilibru, cu caracter local, Rockefeller a invitat si pe guvernatorul de orientare democratica Jimmy Carter – pe atunci obscur – sa faca parte din comisie.

Rockefeller avea de mult legaturi cu francmasoneria locala din Atlanta. De fapt, o mare parte din investitiile personale ale lui Rockefeller s-au focalizat asupra proprietatilor imobiliare din Atlanta. David Horowitz considera ca: “Atlanta este Centrul Rockefeller de Sud”. (Acum putem sa intelegem mai bine de ce loja masonica B’nai B’rith a urmarit sa medieze la Atlanta problemele minoritatii ungare din Romania!)

Guvernatorul Floridei, Reuben Askew, a fost de asemnea selectat pentru a servi Comisiei Trilateral si era vazut, ca si Carter, un posibil candidat la presidintie. Brzezinski spunea: “Era o competitie stransa intre Carter si Askew, dar noi am fost impresionati de faptul ca Jimmy Carter a deschis bunuri de comert in Atlanta, Bruxell si Tokyo, iar acest lucru se potrivea perfect cu planurile Comisiei Trilateral”.

In 1976, atat Carter cat si Askew si-au depus candidatura, dar, datorita intereselor lui Rockefeller, Carter a primit un impuls in plus. Din acel moment totul era ca si facut (poporul american trebuia “sa joace dupa cum i se canta”).

Goldwater spunea: “Rockefeller si Brzezinski l-au gasit pe Carter ca fiind candidatul lor ideal. Ei l-au ajutat sa castige nominalizarea din partea Democratilor si presidintia!”.

Primul presedinte format de Trilateral si instalat in 1976 la Casa Alba a fost Jimmy Carter. Pentru a realiza acest lucru, Trilateral a folosit puterea financiara a bancherilor din Wall Street, influenta academicienilor care au aderat la francmasonerie, pe cei care controlau mass-media, membrii C.R.E. (Consiliul pentru Relatii Externe).

Francmasoneria a urmarit in timpul campaniei electorale sa faca din Jimmy Carter un tip popular, un om al poporului care nu avea nici o legatura cu afacerile murdare si criminale ale Francmasoneriei si care va apara Constitutia Statelor Unite si drepturile poporului american!

In realitate insa Jimmy Carter, “Omul pe calul alb” al Comisiei Trilateral, a avut in “spate” puterea Comisiei T, banii murdari ai Francmasoneriei, croindu-si astfel drum spre functia de presedinte, stabilind o administratie complet Trilaterala, numind masoni in posturi politice cheie si urmand interesele Comisiei Trilateral “pana in panzele albe”.

Asa s-a intamplat cu aproape toti presedintii americani, inclusiv cu actualul presedinte.

Deoarece, spre deosebire de ceilalti, presedintele John F. Kennedy nu a fost de acord cu modul criminal in car actionau francmasonii, acestia l-au asasinat public in complicitate cu serviciul secret C.I.A. si cu F.B.I.-ul, care la randul lor sunt manipulate de Francmasonerie!

Noua Ordine a Lumii

Astfel, fiecare noua generatie s-a apropiat tot mai mult de diabolica “Noua Ordine a Lumii”, o lume in care cetatenii sunt chiriasi, costul vietii lor intotdeauna depaseste veniturile, sunt intentionat tinuti in ignoranta. O lume in care industria farmaceutica, alcoolul, tutunul, drogurile sunt promovate, ca sa-i imbogateasca pe bancherii masoni si sa-i mentina bolnavi (usor de exploatat) pe oamenii acestei planete, o lume in care incercarile de scapare sunt observate electronic si numarate economic!

Diabolica Noua Ordine a Lumii este astfel conceputa de Francmasonerie, incat oamenii (de la mic la mare) trebuie sa munceasca foarte mult, banii (in occident) sa le ajunga doar pentru a plati ratele de la casa, masina, asigurari sociale si pentru a manca bine (ca sa poata munci bine!). Astfel, omul occidental este ca un robot care se duce la servici, vine acasa obosit, mananca, sta intr-o stare pasiva (receptiva) la televizor (unde este sugestionat dupa cum vor conducatorii “Noii Ordini”) si se culca apoi, ca sa fie odihnit dimineata, cand pleaca din nou la servici!

Asa se intampla an dupa an, oamenii sunt din ce in ce mai mult programati, manipulati(exploatati), ei nu mai au timp, curaj, energie, forta launtrica sa se cunoasca cu adevarat, sa urmareasca sa fie cu adevarat fericiti, sa afle care-i sensul vietii, sa doreasca sa devina intelepti, sa evolueze spiritual.

Ramanand in aceasta stare de ignoranta si robotizare, oamenii “Noii Ordini” pot fi foarte usor exploatati, prostiti de planurile malefice ale Francmasoneriei.

Ca urmare a faptului ca Francmasoneria genereaza pe plan mondial, in mod premeditat, un haos general, asistam (multi dintre noi complet debusolati) la evenimente cutremuratoare.

Frauda a devenit, dupa cum o numeste U.S.News & World Report, “o orgie a crimei economice”. In Statele Unite, numai fraudele din domeniul ingrijirilor medicale au o valoare cuprinsa intre 50 si 80 de miliarde de dolari in fiecare an.

Din nefericire, furtul la nivel guvernamental a devenit ceva obisnuit si este tipic pentru modul de a actiona al Francmasoneriei.

Cum observa Gary Edwards, presedintele Centrului Resurselor Etice, avem “o societate care de multe ori sarbatoreste necinstea”. El explica: “Facem eroi din ticalosi, din politicieni corupti, din oameni de afaceri care fura guvernul si scapa cu fata curata!”

Bob Herbert scrie in “The New York Times”: “Un mare numar de pusti au imbratisat cu entuziasm ideea de a ucide cu arma o alta fiinta umana fara nici un motiv, doar ca sa se distreze! Ucigasilor tineri nu le trebuie mult ca sa ucida.”

Conform unor statistici facute recent: “Astazi cultura ce infloreste in centrele comerciale si pe culoarele scolilor, influentata puternic de mass-media (manipulata intentionat diabolic de francmasonerie), domina viata adolescentilor. Apoi urmeaza familia. La sfarsitul listei se afla biserica”. Ziarul “Mirror” remarca si faptul ca “atunci cand parinti sunt absenti, iar biserica este dogmatica, mass-media este cea mai puternica voce care se face auzita in viata celor tineri.

Noua ordine a lumii urmareste sa realizeze o depresiune economoica mai mare ca cea din anii ’30(scaderea valorii dolarului si inlocuirea lui ca moneda internationala cu ECU intr-un timp foarte scurt, in asa-zisa “Europa Unita” fara frontiere este o noua si diabolica actiune a Francmasoneriei) in urma careia oamenii vor fi si mai mult supravegheati, hartuiti, exploatati in interesul Francmasoneriei.

Folosind armele, amenintand perfid pe toata lumea, infricosand pe cei slabi, Noua Ordine Mondiala a lui Satan, realizata prin Francmasonerie, a reusit sa-si subordoneze O.N.U. si sa o tarasca in cele mai murdare actiuni sub asa-zisul steag sfant al dreptatii, al suveranitatii popoarelor, al respectarii drepturilor universale pentru fiecare om.

Treptat lumea cade si mai mult sub cizma murdara a Francmasoneriei, iar aceasta organizand revolutii si razboaie locale (ceea ce s-a intamplat in fosta Yugoslavie), supune natiuni, dezmembreaza state, si in final pregateste amanuntit crearea unei singure puteri (a diavolului), statele mici si mijlocii disparand fara urma in asa-zisa Noua Ordine Mondiala.

Ceea ce este uluitor este faptul ca mari personalitati ale lumii au fost ademenite si sunt folosite cu succes de Francmasonerie.

Francmasonul Robert Muller, subsecretar la O.N.U. timp de patru ani, a declarat ca un “majordom” (un spirit satanic care-l conduce) i-a spus ca pana in anul 2000 omenirea se va inchina Anticristului (datorita insa celor care lupta impotriva acestor actiuni satanice profetia nu s-a adeverit, facandu-i pe francmasoni sa prelungeasca termenul pana in anul 2050; desi acum, mai mult ca niciodata, lupta lor ia forme din ce in ce mai hidoase si mai crunte cu fiecare zi care a trece; n.m.).

Francmasoneria urmareste tainic crearea unui guvern mondial “democratic” subordonat si manevrat din umbra de Satan. Prin eforturile Francmasoneriei de a uni tarile Europei in Uniunea Europeana nu se urmareste decat desfiintarea tarilor si a popoarelor si formarea unui conglomerat de populatii in permanenta vrajba si usor de stapanit. Francmasoneria este, aparent, foarte preocupata de organizarea si ierarhizarea statelor in Uniunea Europeana. Totul este teatru si demagogie deoarece adevaratul scop final al acestei organizatii malefice este: stapanirea lumii de catre Satan.

Se lasa impresia ca O.N.U. este organizatia care in mod democratic cauta sa rezolve toate problemele vitale pentru statele care au aderat la ea. O.N.U. a fost printre primele organizatii care au fost cucerite de Noua Ordine si in prezent sub egida ONU sunt cel mai grav incalcate drepturile omului: razboaie de cotropire, eliminarea unor personalitati nedorite, se desfac tari, popoare intregi cunosc rigorile unor deplasari etnice fortuite, etc.

Prin O.N.U. se stimuleaza criza politica mondiala, care capata caracter acut, si se dirijeaza prabusirea sistemului mondial existent dupa cel de-al doilea razboi mondial.

David Spaugher, conducatorul noii religii mondiale create de Francmasonerie- “New Age” -, a spus: “Nimeni nu va intra in Neu Age daca nu se va inchina lui Lucifer!” “New Age”- religia in Noua Ordine Mondiala – folosetste cu precadere arma psihica ca sa influenteze subtil si perfid si sa puna stapanire pe subconstientul oamenilor.

Analistul american Dwight Kinman a publicat un studiu in care se arata ca exista o asa-zisa “elita” a puterii numita “Ordinea”, care are marele plan diabolic: statul planetar.

Autorii planului detin cele mai inalte pozitii in guverne, banci, industrie, printre acestia fiind inclusi presedinti, prim-ministri ai celor mai mari natiuni ale globului.

“Cupola” este formata din 13 persoane care se inchina diavolului. Acesti 13 francmasoni care considera ca conduc lumea (dar de fapt ei sunt condusi si manipulati de planurile satanice) urmaresc crearea unei puternice crize financiare care va determina foamete, somaj, prostitutie, colonizarea tarilor mici si mijlocii, nesiguranta zilei de maine.

Sistemul bancar, aflat in mainile Francmasoneriei, va conduce lumea astfel incat saracia sa fie din ce in ce mai acuta, iar fiecare individ sa fie atent supravegheat pe sisteme computerizate.

Daca francmasonii constata ca au de a face cu oameni integri, care nu se lasa manipulati si care demasca actiunile lor malefice, atunci folosesc tot felul de mijloace coercitive, de intimidare si defaimare: concedierea si lasarea familiei fara mijloace de trai, amenintari, actiuni teroriste asupra locuintelor respectivilor sau chiar “sinuciderea” acestora(metoda devenita celebra sub numele de “sindromul Forrestal”, dupa numele fostului ministru al apararii al SUA James Forrestal, sinucis intr-un sanatoriu pentru ca stia prea multe), etc.

Yoghinii stiu insa (deoarece au rezistat la astfel de actiuni criminale in perioada ceausista, cand francmasonii urmareau sa nu se mai faca YOGA in Romania) ca daca ai credinta in DUMNEZEU si lupti pentru triumful binelui si dreptatii esti ajutat de DIVIN sa treci peste aceste obstacole si sa-ti duci la bun sfarsit misiunea de a sprijini inflorirea spiritualitatii in Romania.

In Francmasonerie sunt atrase personalitati din toate domenile, dar in special oameni cu inalte functii politice. Acestia sunt abili pacaliti de catre francmasoni, care le promit sustinerea in realizarea intereselor pe acre le au, posesia unor mari sume de bani si obtinerea de foarte multe favoruri.

Realitatea este de fapt alta: in mod diabolic, Francmasoneria se foloseste un timp de acesti oameni dandu-le senzatia ca ii ajuta in realizarea intereselor lor si apoi, cand este necesar sa fie gasit un “tap ispasitor”, fara nici un scrupul, conducatorii secreti ai francmasoneriei ii sacrifica fara a ezita nici o clipa pe cei care au fost de fapt niste simpli pioni in mainile Francmasoneriei(asa cum s-a intamplat si cu Ceausescu!).

Francmasoneria are o ierarhie precisa: unitatile in care sunt grupati membrii ei se numesc loje. In fruntea fiecarei loje se afla un asa-zis “venerabil’, ajutat de un consiliu. Mai multe loje formeaza o mare loja, condusa de un asa-zis “mare maestru”, inconjurat de venerabilii lojelor componente. Exista ritualuri de initiere ai caror simboluri variaza de la gradele inferioare, unde se prezinta o fata umanitara a Francmasoneriei, complicandu-se apoi si schimbandu-se cu totul la gradele superioare, in special la primirea gradelor 18 si 33; spre a corespunde scopului malefic al Francmasoneriei si mijloacelor cunoscute numai membrilor acestor grade superioare si a celor absolut secrete.

Homuth demonstreaza ca cele trei grade ale “Lojei Albastre”-ucenic, calfa si maistru- sunt momeala (“viermisorul”) din care musca pestele cel mic, omul ignorant, “dobitoacele crestine”(dupa cum se exprima francmasonii).

Principiile, doctrina afisata de membrii Lojei Albastre reprezinta paravanul umanist al adevaratelor scopuri malefice ale Francmasoneriei. Aceste scopuri malefice ale Francmasoneriei incep sa fie cu adevarat cunoscute de: Clubul celor 500, adica de cei mai bogati si mai influenti oameni din lume. (pag 37) La un nivel mai inalt se afla Consiliul celor 33 constituit din francmasonii cu cele mai inalte grade , o retea formata din politicieni, oameni de afaceri, preoti. In varful piramidei se afla Consiliul celor 13, care au senzatia ca conduc lumea(hotarasc deciziile pe care le iau sefii de stat ).

De fapt si cei 13, datorita impuritatilor si orientarii negative pe care le au, sunt la randul lor condusi si manipulati de entitati satanice care urmaresc sa distruga aceasta planeta.

Din pacate atat marea masa a oamenilor, cat si francmasonii care ii manipuleaza si au senzatia ca pana in anul 2000 (acum pana in 2050; n.m.) vor impune o noua ordine internationala (care nu este la unison cu Armonia Divina) nu-si dau seama ca se indreapta cu pasi repezi spre autodistrugere!

In mediocritatea si orgoliul lor demonic, francmasonii nu inteleg ca distrug aceasta planeta pe care stau si ei (facand in acest fel jocul SATANEI)!

Noua ordine economica pe care doreste sa o impuna Consiliul Europei (care este controlat de francmasoni), faptul ca una din conditiile de intrare a Romaniei in Uniunea Europeana este sa legifereze homosexualitatea , precum si masinatiile malefice ale Francmasoneriei de a-i modela pe oamenii acestei planete in rau (emisiuni la radio si TV care promoveaza violenta, crima, homosexualitatea, alcoolul, tigarile, cafeaua, etc.) demonstreaza fara nici un dubiu orientarea satanica a Francmasoneriei.

Treptele Francmasoneriei sunt: Francmasonii fara sort; Lojele Albastre; Rotary, Lions; Ritul York; Ritul Scotian(1-33); Comunismul; Grand Orient; B’NAI B’RITH; Clubul celor 500; Consiliul celor 33; Consililul celor 13 si as mai putea adauga planurile subtile malefice care conduc cu adevarat Francmasoneria.

Toti cei care doresc sa cunoasca mai bine aceste aspecte pot sa gaseasca la biblioteca M.I.S.A. din str. Salaj, nr.2, bl.126A, parter, sect.5, videocaseta document realizata in Anglia despre Francmasonerie.

Vreau sa fiu bine inteles ca nu am nimic impotriva cunostintelor detinute de francmasoni (fie ele esoterice sau doar stiintifice), ci modul in care aceste cunostinte sunt folosite, orientate si tinute secret de o mana de oameni care promoveaza prin mijloacele mass-media falsele valori, violenta, lipsa de credinta in Dumnezeu, minciuna, preocuparea excesiva pentru lux, denigrand sistemele spirituale autentice care isi centreaza sursa inspiratiei in Dumnezeu, santajand si corupand oamenii politici, promovand drogurile (pentru a-i controla mai usor pe oameni!), muzica satanica(metalic rock, trash, death, punck), homosexualitatea, etc.

Un moment important al masoneriei este infiintarea in 1118 la Ierusalim, de catre Hugues de Payus, a Ordinului Templierilor, dupa numele ruinelor templului legendarului rege al iudeilor, Solomon, unde si-au format prima resedinta. Incepand cu anul 1163, toti membrii trebuiau sa jure supunere neconditionata marelui Maestru, avand reuniuni de doua tipuri: secrete si publice. Este stiut faptul ca Ordinul Templierilor a infiintat Masoneria operativa.

In anul 1315, sapte templieri deghizati in mestesugari constructori au ajuns la Londra si au format prima Mare Loja Masonica Speculativa. Astazi, initierea in gradul 30 din ierarhia masonica aminteste de cavalerii templieri din vremea lui Filip cel Frumos.

Un alt satelit al Francmasoneriei este Prioriatul Roman al Cavalerilor de la Malta, care a dobandit personalitate juridica in Romania la 21 octombrie 1992. Desi atunci cand depun juramantul de supunere, celor care adera la aceste organizatii li se spune: “Imbracati Crucea si Mantia in numele fraternitatii (Francmasoneriei) universale, in lupta pentru PACEA si ONOAREA tarii voastre, in spiritul ecumenic universal”, adevarul (fata malefica a Francmasoneriei) este altul.

Crucea Alba de la Malta in 8 colturi semnifica, chipurile, cele “8 beatitudini”: Bucuria Spirituala, Gustul amar al Rautatii, Plansul Propriilor Pacate, Umilinta celor care fac rau, Dragostea pentru Dreptate, Credinta, Puritatea si Sinceritatea in Inima, Suferinta Persecutiei, iar prin bratele ei reprezinta, chipurile, cele 4 virtuti cardinale.

In realitate insa, aceste organizatii tainic masonice urmaresc sa atraga in plasa lor malefica cat mai multe personalitati din Romania: oameni politici, oameni de afaceri, bancheri, specialisti din toate domeniile de activitate, cu scopul de a-i manevra (folosi) in interesele tainic satanice ale Masoneriei.

Din buletinele informative de seara si de noapte ale canalului de televiziune “EuroNews” din 26 octombrie 1994 a reiesit ca Regele Cioaba (care conduce o comunitate de 400000 de romi) este singurul tigan primit in acest ordin format de cruciati la Ierusalim in 1118.

Cunoscand modul pervers in care Francmasoneria ii foloseste pe unii dintre membrii sai (pioni pe care ii manipuleaza, exploateaza si apoi ii sacrifica) ne dam usor seama ca aceasta organizatie satanica urmareste sa se foloseasca de autoritatea pe care o are Regele Cioaba asupra romilor.

De asemenea, nu intamplator spiritul masonic pan-european se manifesta pentru cresterea rolului minoritatilor nationale. In felul acesta Francmasoneria urmareste sa faramiteze cat mai mult unitatea unui popor (si in special unitatea poporului roman), sa faramiteze teritorii bazandu-se pe sloganul diabolic: “Dezbina si stapaneste”!

Este semnificativ faptul ca organizatiile masonice: Ordinul Cavalerilor de la Malta, Ordinul Templierilor, urmaresc sa racoleze cat mai multi membri in Romania, iar loja masonica americana “B’nai B’rith”, exclusiv evreiasca, cu orientare pro-comunista si cu un formidabil fond de trezorerie urmareste sa medieze problemele minoritatii ungare in Romania! De ce oare aceasta loja masonica evreiasca se amesteca in problemele minoritatii ungare din Romania? Sunt ei oare atat de altruisti (dezinteresati) si vor sa rezolve (din compasiune!!!) problemele noastre sau ale ungurilor? Are ea vreun drept pentru a face acest lucru?

Pentru orice om care gandeste este evident faptul ca aceasta organizatie malefica (Francmasoneria) se amesteca in problemele politice ale Romaniei pentru a controla si exploata poporul roman!

La ora actuala intreaga lume este condusa din umbra de Francmasonerie spre o perioada de incertitudini. Astfel, omul de pe strada (ignorant) poate fi folosit foarte usor, manipulat, el nebanuind macar ce viata i se pregateste.

Ce a vrut sa spuna Bush (racolat si manipulat si el de Francmasonerie), cand vorbea cu atata insistenta de “Noua Ordine Internationala”? Oamenii lucizi si informati realizeaza ca toate evenimentele internationale care se succed cu atata rapiditate sunt dirijate din umbra de un grup diabolic (Francmasoneria – cei 13 care considera ca conduc lumea) ce are ca scop instituirea unui “Guvern al lumii”.

Francmasoneria este sustinuta de anumiti ziaristi (neinformati despre adevarata ei fata sau mituiti de catre aceasta organizatie satanica), de scriitori care se lasa pacaliti de minciunile francmasonilor si scriu carti care prezinta intr-un mod fals Francmasoneria (de exemplu cartea “Pendulul lui Foucault” a lui Umberto Eco).

Datorita modului pervers in care actioneaza, Churchill a denumit Francmasoneria “Bestia fara chip”.

Tot haosul care exista la ora actuala pe aceasta planeta (si in special in Romania) a fost si este in continuare dirijat intr-un mod diabolic de Francmasonerie. Intrebarea fireasca pe care si-o poate pune orice om cu simt este: de ce provoaca ei atata mizerie si suferinta? Raspunsul e simplu: datorita faptului ca francmasonii (conducatorii lor in special) se inchina diavolului, sunt sustinuti in aciunile lor de diavol, iar acesta urmareste prin ei sa distruga , sa inraiasca, sa subjuge, sa exploateze, sa se hraneasca cu energia oamenilor de pe aceasta planeta care permit prin comportamentul lor sa fie vampirizati si folositi pana la distrugere de catre planurile satanice (vezi cartea lui FRANZ BARDON – “FRABATO MAGICIANUL”, Ed. ESOTERA & Ed. VOX, 1995).

Diavolul si exponentii sai in planul fizic (cei 13 conducatori secreti ai lumii) folosesc cu multa abilitate suprema inselatorie (minciuna) a raului, care este: sa-i faca pe oameni sa creada ca el, raul (diavolul sau cei 13), nu exista!

In Romania, mai mult decat in orice alta tara, Francmasoneria urmareste sa inrobeasca poporul (initiatii masoni in magie neagra fac chiar ritualuri satanice pentru a adormi (inabusi) sufletul national roman!), deoarece ei stiu ca pamantul Romaniei va fi centrul spiritual al planetei (pamantul ales).

Francmasonii considera (in mediocritatea lor) ca daca vor stapani aceasta tara si se vor stabili aici (pe pamantul ales), vor deveni astfel poporul ales!

Din aceasta cauza ei fac tot ce le sta in putinta pentru a oprima poporul roman. Pentru aceasta ei se folosesc de unii oameni politici ca sa genereze haosul si mizeria care la ora actuala exista din plin in Romania.

Urmaresc sa-i compromita astfel pe toti oamenii politici romani onesti si curati, pentru ca in final sa aduca la conducerea acestei tari oamenii lor, care vor inrobi si mai mult poporul roman.

Din pacate, Francmasoneria se bazeaza si pe ignoranta si delasarea multor romani, care pot fi astfel foarte usor manipulati prin presa, radio, televiziune.

Datorita impactului deosebit de mare pe care televiziunea il are asupra subconstientului marilor mase de oameni, Francmasoneria foloseste emisiunile TV (abil si malefic realizate) pentru a-i manipula si “programa” pe cei ignoranti.

Omul modern, “homo televisiens”, a devenit dependent de televizor si pierde cel putin trei-patru ore pe zi in fata micului ecran.

La intocmirea programelor TV, alaturi de specialisti din cele mai diverse domenii de activitate, lucreaza si psihologi care, in conformitate cu planurile malefice ale Francmasoneriei, manipuleaza prin sugestie constiinte, creeaza opinii de masa, influenteaza politic si educational telespectatorii. Prin repetare, prin prezentare in forme atractive imagine – muzica – sunet, prin sugestie, apar in subconstientul telespectatorilor germenii autosugestiei, care actioneaza insidios, permanent si distructiv.

Astfel, fara sa-si dea seama, telespectatorul se lasa condus, manipulat. Comoditatea preluarii mesajului audio – vizual a facut telespecatatorii sa accepte bucurosi informatii prefabricate subtil malefic, aranjate si decupate, care le capteaza atentia, transformandu-i astfel, din fiinte care ar trebui sa gandeasca in fiinte gandite.

Francmasoneria urmareste ca prin diverse si atractive jocuri si concursuri sa abata atentia oamenilor de la modul pervers in care urmaresc sa instaureze noua “ordine mondiala” prin care vor sa exploateze oamenii acestei planete.

In timpul emisiunilor TV abil si atractiv concepute, atunci cand este captata atentia constientului (care ar trebui sa cenzureze informatiile care ajung in subconstient) prin faze, cuvinte, sunete si mai ales prin imagini special alese, se va produce implantarea in subconstient a mesajului urmarit a fi transmis, iar apoi oamenii vor reactiona conform modului in care le-a fost programat subconstientul!

In fata micului ecran, vrand-nevrand, fiinta umana isi formeaza psihologia de consumator, devine foarte receptiv, iar televizorul va deveni o necesitate (generand boli psihice), asa cum este alcoolul pentru un betiv sau cum sunt tigarile pentru un fumator.

Libertatea telespectatorului de a alege este limitata, lui i se propun emisiuni special create, avand scopuri prestabilite, fiecare din ele avand un mesaj subtil ales. Un om care vine obosit de la servici este foarte receptiv (pasiv) in fata televizorului, iar psihologia lui este de a prelua fara nici un discernamant mesajul primit.

Francmasoneria urmareste ca majoritatea filmelor prezentate la televizor sa aiba scene violente, de groaza, care sa genereze perturbari psihice celor care vizioneaza aceste filme. Reputatul psiholog japonez din Tokio, Seichi Tomojo, a facut un studiu de aproape 7 ani, observand 46 de femei insarcinate avand varste cuprinse intre 18 si 40 de ani. Concluziile cercetarilor sale sunt:
Femeile insarcinate care prives filme de groaza si politiste nasc prunci subponderali si lipsiti de farmec, pe cand femeile care se delecteaza cu filme de dragoste sau spectacole muzicale vor avea bebelusi grasuti, simpatici si bine dispusi.
Femeile insarcinate care vizioneaza la televizor imagini violente, muzica metalic rock, au statistic sansa de a naste copii nervosi, perturbati psihic, scuturati de spasme musculare.
Femeile gravide care urmaresc evenimente sportive, nasc copii mai bine dezvoltati fizic, bebelusii lor fiind mai agresivi decat ai femeilor care nu privesc deloc la televizor.
Copii femeilor care privesc emisiuni educative sunt mult mai armoniosi.

“Evitarea televizorului nu-i o solutie”, spune reputatul psiholog japonez, “caci copii mamelor care nu privesc la micul ecran sunt mult mai prosti si mai inerti decat orice alt grup de copii studiat”.

Mesajul audio – vizual al filmelor de groaza, politiste, violente, spectacolele de metalic rock incurajate si sustinute (sponsorizate) de Masonerie, muzica rock in general, dar in special cea din ultimii ani (care de fapt nu este muzica ci doar niste strigate animalice ce pun fiinta umana in rezonanta cu ceea ce este malefic), genereaza grave dezechilibre psihice si mentale.

Statistic s-a constatat ca in urma spectacolelor metalic rock foarte multi fani devin violenti, provoaca scandaluri si batai violente, violuri, fapte antisociale, crime. Recent, in urma unor astfel de manifestari satanice ale formatiilor rock, guvernul german a interzis patrunderea in Germania a oricarei formatii rock di afara tarii.

In cazul “trairii televizate”, mesajul transmis copiilor si adolescentilor provoaca o contagiune emotionala imediata, propice pentru mimetism, si chiar indemnul de a trece imediat la fapte cum ar fi: furturi, talharii, spargeri de masini, crime, fapte antisociale, actiuni violente, etc. In acest sens putem da exemplul celor 29 de tineri din S.U.A. care si-au tras cate un glonte in cap, dupa vizionarea la TV a filmului “Voiaj la capatul infernului”. Acesta este doar unul din miile de exemple despre modul in care un film satanic perturba psihicul oamenilor si-i determina sa se auto-distruga.

In urma studiilor si statisticilor facute a reiesit clar ca televiziunea poate realiza prin mesaje induse la copii si la adolescentii care au structuri psihice mai fragile, stari de violenta si agresivitate, tendinte de teribilism, dar si lucruri extrem de periculoase: dorinta de sacrificiu suprem, tendinta catre terorism sau sinucidere.

Cu ajutorul televiziunii poti dezinforma, forma opinii gresite, sau chiar impune puncte de vedere politice, economice, sociale, etc. despre un grup de oameni, o societate sau un popor.

Un astfel de exemplu l-a dat televiziunea britanica, B.B.C., (care este controlata si dirijata de Francmasonerie), prezentand maltratarea lui Mihail Cofariu la Targu – Mures ca fiind o actiune de purificare etnica a romanilor impotriva minoritarilor unguri. Aceasta a fost o actiune mascata, a Francmasoneriei, de “manipulare ordinara” a opiniei telespectatorilor englezi in favoarea Ungariei, pentru a faramita teritoriul Romaniei. Francmasonii urmaresc prin tot felul de actiuni politice sa slabeasca forta poporului roman, ce consta tocmai in unitatea sa.

Confuza recomandare 1201 este de natura geopolitica. Daca va deveni un document juridic obligatoriu, ea va da satisfactie Francmasoneriei, care este interesata sa dezintegreze Europa.

O Europa a “Gagauzilor” este mult mai usor de controlat si stapanit decat o Europa a natiunilor! Desi pare incredibil pentru oamenii naivi si superficiali, Consiliul Europei dovedeste inca o data prin recomandarea 1201, prin proiectul de spargere a statelor nationale, ca este o organizatie masonica.

Recomandarea 1201 poate “Yugoslaviza” Europa Centrala si de Est, fiind o posibila noua Yalta.

Statele din aceasta zona a Europei (si in primul rand Romania) sunt foarte mult defavorizate de noua “directiva” a Consiliului Europei, acest pseudonim postmodern al Kominternului. Dar cine mai apara Europa natiunilor in fata actiunilor diabolice ale Francmasoneri

Daca nu vom intelege aceste aspecte si nu vom actiona cat mai repede si mai eficient impotriva actiunilor malefice ale Masoneriei, vom trai maine intr-o Europa a “Gagauzilor”!

A afirma ca Romania nu este deloc vizata de si obligata sa respecte recomandarea 1201 datorita prevederilor articolului 11 din recomandare poate fi o mare pacaleala!

Spunem acest lucru pentru ca recomandarea 1201 poate fi un prim pas pentru realizarea planului malefic al francmasoneriei de a faramitza unitatea acestui popor, asa cum de altfel au procedat si in 1940 prin Ultimatumul rusilor si prin Dictatul de la Viena.

Acesta este adevaratul motiv pentru care oamenii politici din Occident (manipulati de Francmasonerie) fac tot ce le sta in putinta sa sustina Ungaria in ceea ce priveste pretentiile lor absurde la adresa Ardealului si sa impiedice reunirea Republicii Moldova cu Romania.

Nu intamplator francmasonii de la B.B.C. au transmis de mai multe ori fapte deformate despre Romania si despre poporul roman. Cei care lucreaza la televiziunea Romana ar trebui sa inteleaga aceste aspecte si sa realizeze numai emisiuni care sa-i ajute pe oameni sa-si ridice nivelul de constiinta si sa le deschida ochii asupra modului in care francmasonii urmaresc sa subjuge acest popor.

Daca majoritatea oamenilor ar intelege aceste aspecte, daca s-ar transforma in bine, daca ar evolua spiritual, atunci francmasonii (care genereaza dezastrul din Romania bazandu-se pe ignoranta si rautatea oamenilor) ar fi demascati si n-ar mai putea actiona.

Romanii ar trebui sa-si aminteasca o zicala romaneasca care spune: “S-a intalnit hotul cu prostul”. Deci, cu alte cuvinte, pentru ca hotul sa poata fura trebuie sa existe prostul care sa accepte situatia de fapt.

Din aceasta cauza romanii nu ar mai trebui sa se complaca in aceasta situatie, sa ia o atitudine ferma, sa fie vigilenti, sa respinga sistematic raul, sa se transforme in bine, nemaipermitand astfel francmasonilor sa-si bata joc de ei si sa-i manevreze din umbra pentru realizarea scopurilor lor marsave.

Este necesar sa mentionam ca pentru a-si atinge acest tel francmasonii profita de slabiciunile oamenilor, de nivelul scazut de constiinta al unora dintre ei, de lasitatea lor, de lipsa unui ideal superior pentru marea majoritate a oamenilor, de coruptibilitatea lor morala etc.

Din aceasta cauza francmasonii fac tot ce le sta in putinta sa denigreze (si in perioada ceausista, chiar sa interzica) sistemul spiritual YOGA, deoarece prin YOGA oamenii devin mult mai inteligenti, mai puternici, mai curajosi, ajung sa-l descopere in fiinta lor pe DUMNEZEU si astfel nu mai pot fi prostiti si folositi de catre aceasta organizatie satanica.

Este cunoscut faptul ca Francmasoneria a animat si a condus toate curentele anticrestine, ale ultimelor doua secole. De asemenea, este cunoscuta violenta si neindurarea cu care masonii s-au straduit sa distruga Biserica crestina.

Oare de ce in aceste conditii Biserica Ortodoxa Romana nu ia o atitudine hotarata impotriva Francmasoneriei? Raspunsul este foarte simplu si il putem deduce amintindu-ne de vechiul proverb romanesc: “Corb la corb nu-si scoate ochii”.

La ora actuala constatam faptul ca unii dintre preotii crestini sunt trimisi la “studii” in Occident, fiind astfel formati conform intereselor Francmasoneriei! De asemenea, este necesar sa precizam ca la ora actuala, la Fascultatea de Teologie, programa de invatamant si modul in care sunt pregatiti preotii corespund intereselor acestei organizatii malefice!

Avand in vedere aceste aspecte putem sa intelegem mai bine de ce preotii crestini au primit indicatia sa spuna in biserici ca YOGA ii indeparteaza pe oameni de crestinism.

Pentru a-si atinge scopurile de dominare malefica francmasonii lovesc si incearca sa distruga orice forma autentica de spiritualitate si credinta in DUMNEZEU.

Adriano Lemni, fost primar al Romei, seful suprem al Francmasoneriei internationale in anii ’40, a strigat in plin congres international: “Razboi lui DUMNEZEU! Ura lui DUMNEZEU!”, iar un alt mason, belgianul Lafargue a spus: “Infamul este DUMNEZEU! Trebuie sa distrugem Infamul!”.

Lupta de mai bine de doua secole a Francmasoneriei cu Biserica crestina s-a extins in anii comunismului prin ofensiva impotriva tuturor scolilor de YOGA din tara noastra. Nu intamplator, in perioada 1982-1990 Romania a fost singura tara din lume in care YOGA a fost interzisa. Pentru o fiinta cat de cat inteligenta, acest abuz spune foarte mult!

Practicile extraordinar de eficiente si profund benefice ale stiintei yoghine reprezinta, prin trezirea constiintei si a discernamantului oamenilor, un pericol pentru scopurile masonice de guvernare si manipulare malefica. cum mai poate fi manipulat cel care este foarte inteligent, stapan pe sine, puternic, curajos si care crede cu tarie in DUMNEZEU?

Din aceasta cauza Ceausescu a interzis cursurile de YOGA in Romania. “Marele Arhitect al epocii de aur” respecta cu strictete interesele Francmasoneriei, construind astfel viitorul “luminos” al acestei tari: comunismul!

Citam dintr-o publicatie masonica mai veche (Latomia): “Nu putem decat sa salutam socialismul ca pe un excelent aliat al Francmasoneriei in munca de innobilare a omenirii, in stradania de a promova binele omenirii. Socialismul si Masoneria, impreuna cu comunismul, au tzashnit din acelasi izvor”. Si stim despre ce “bine al omenirii” este vorba. Astazi comunismul nu mai este, Masoneria insa a ramas si este mai prezenta ca oricand in orice domeniu care-i poate asigura manipularea si dominarea maselor.

Iata deci ca agresiunea impotriva miscarii YOGA continua. Dar nu toate scolile de YOGA din tara sunt vizate, ci doar acea scoala care, prin miile de cursanti si prin transformarile spirituale cu totul remarcabile ale acestora, continua sa reprezinte unul din pericolele cele mai mari in planurile diabolice ale masoneriei din Romania. Si cum s-au gandit ei ca poate fi cel mai usor distrusa o scoala? Lovindu-l si discreditandu-l pe cel care o coordoneaza. Mai precis, prin minciuni si calomnii ce prind repede la cei dezinformati. “Calomniaza, calomniaza ca pana la urma iasa ceva!” spune un principiu machiavelic si de ce nu, mason.

La ora actuala, atat pentru noi cat si pentru foarte multi yoghini, nu numai din Romania ci si din alte colturi ale planetei, care deja au atins un anumit grada de maturizare spirituala, este foarte clar ca actuala conjunctura politica internationala care a fost si este manevrata din umbra de Francamasoneria mondiala are un din ce in ce mai accentuat interes motivat in minimalizarea si chiar distrugerea, prin diferite metode diabolice, a oricarei grupari spirituale autentice care ar putea da nastere unui suflu puternic de regenerare, retrezind astfel din starea lor de inertie constiintele pentru a le face sa redescopere anumite adevaruri divine care le-ar putea ajuta sa-l descopere in sine pe DUMNEZEU in calitatea sa de SPIRIT NEMURITOR.

Avand in vedere acest aspect tainic care este foarte clar pentru noi, se poate intelege cu usurinta de ce urmareste Francmasoneria mondiala la ora actuala cu atata indarjire, sa manipuleze cu abilitate oamenii lipsiti de cele mai elementare notiuni cu privire la sistemul milenar spiritual YOGA, sugestionandu-i, prin calomnii aberante, sa creada ca in cazul practicilor YOGA este vorba de o “SECTA”. Asocierea scolii de YOGA, deja cunoscuta si apreciata in mai multe tari occidentale, cu o “SECTA” este o performanta nebuneasca pe care nici regimul Ceausescu n-ar fi indraznit sa o lanseze.

Orice om care are un elementar bun simt stie ca in cazul unei secte, doctrinele mai mult sau mai putin fantasmagorice ale acesteia, prin care urmareste crearea si amplificarea unei stari de fanatism, intretine stari de spirit nocive care denatureaza profund conceptia asupra realitatii, vietii si personalitatii fiintelor umane care adera la respectiva secta. In plus, dupa cum se stie, sectele intensifica un exagerat fanatism religios, acordand o importanta deosebita cultivarii unei religiozitati habotnice care este adanc inradacinata in viata afectiva, emotionala a celor care fac parte din ele. Sub raport moral, sectele cultiva, de asemena, izolarea de viata, indepartarea de colectiv, de tumultul vietii, de preocupari cultural-artistice, promovand inchistarea individului in cercul stramt al credintelor himerice si prostesti, dezinteresul fata de stiinta si progresul spiritual.

In cazul sistemului milenar YOGA, nimic din toate astea nu este real, deoarece aici fiinta umana se edifica in mod direct in ceea ce priveste eficacitatea tehnicilor YOGA numai printr-o constanta practica personala. Nu intamplator se spune in YOGA ca un gram de practica valoreaza cat tone de teorie. Mircea Eliade spunea ca: “YOGA poate fi inteleasa si criticata numai de aceea care cu adevarat o practica, insa cel care o practica nu are de ce sa o critice”.

Pentru noi este de asemenea semnificativ ca toti cei care au scris articole pline de calomnii abjecte, atat la adresa noastra (vezi nota*) cat si la adresa scolii romanesti de YOGA pe care o reprezentam, au “uitat” in mod sistematic sa aminteasca faptul ca aceasta barfita scoala de YOGA a ROMANIEI este pana in prezent singura dintre toate tarile fost comuniste care are filiale in tari cum ar fi: DANEMARCA, OLANDA, FRANTA, S.U.A., CANADA, AUSTRALIA.

Calomniatorii nostrii au “uitat” de asemnea sa mentioneze ca, anual, in luna august, la tabara spirituala de vacanta organizata pe litoralul Marii Negre participa peste 100 de elevi straini din toate tarile occidentale care in restul timpului practica cu entuziasm YOGA in cadrul cursurilor ghidate in filialele metropolelor occidentale de profesori romani care au fost formati de noi in Romania.

Aceasta campanie de calomnii aberante care este intretinuta periodic cu ajutorul presei impotriva sistemului YOGA, care in Romania a luat o mare amploare, este, din cate ne-am putut da seama, concertata din umbra de Francmasoneria mondiala care vede in sistemul YOGA un rival redutabil.

Totodata Francmasoneria urmareste constant sa actioneze in ROMANIA in conformitate cu secretele sale “PROTOCOALE”.
Cei care vor lectura cu atentie cartea lui Ion Costin Grigore “CUCUVEAUA CU PENE ROSII”, vor descoperi stupefiati in ea transcrierea fidela a unor inregistrari secrete facute de fosta securitate in care unii francmasoni, care deja actionau in ROMANIA inainte de revolutie, spun adevaruri cutremuratoare pe care deja acest popor le-a trait si le traieste si acum. Pentru edificarea celor ignoranti, vom cita din aceste inregistrari cateva afirmatii pline de cinism pe care le rostesc niste francmasoni: “Sa nu uitati ca pamantul ROMANIEI a fost ales ca loc de pace pentru neamul lui DUMNEZEU (care sunt romanii). Nimic nu este mai rau decat implinirea acestei profetii, pentru pacea copiilor lui Israel (FRANCMASONII)!… Tocmai de aceea trebuie sa luptam si sa cucerim pamantul fagaduintei (ROMANIA)”.

“Noi (Masonii) shedem acum in umbra cu organizatia noastra secreta. Marile Puteri nu mai pot hotara acum nici cel mai neinsemnat acord fara ca noi sa nu luam parte. Autoritatea va trece in strada, adica intr-un loc public, iar noi ne-o vom insusi! …Pentru a pune mana pe opinia publica, trebue sa o derutam cu zvonuri contradictorii, astfel incat crestinii, obositi, sa renunte la a mai face politica!… Acesta este primul secret. Al 2-lea secret consta in a inmulti asa de tare defectele poporului ( a se vedea HOMOSEXUALITATEA, ALCOOLISMUL, CORUPTIA, DEZBINAREA), OBICEIURILE RELE, PASIUNILE, regulile vietii in comun, incat sa ajunga sa nu se mai inteleaga unii cu altii!…Atunci vom avea puterea”.

“Cel mai bine aperi un adevar declarandu-l fals. Procedand astfel, in timp ce ei se cearta, noi ne vedem de treaba.”

“Noi am ordonat uciderea informatiei” “Imbecilii care vor crede ca repeta opinia unui ziar independent, vor repeta parerea noastra (a FRANCMASONILOR) sau pe aceea care ne va place noua”…

“Daca stricam o parte din masinaria statului (aici in ROMANIA ca si oriunde), statul se va imbolnavi, ca si corpul uman si va muri!…”

“Nevoia painii zilnice ii va face pe crestini sa taca si ii va transforma in servitori umili!…”

“Daca paine nu avem, sa le dam, deocamdata, putin circ!…”

Chiar daca aceste citate vor parea pentru cei ignoranti sau pentru intelectualii speculativi si naivi prea uluitoare pentru a fi adevarate, ar fi bine ca romanii sa fie vigilenti si sa nu se lase inselati sau manipulati de inteligenta diabolica a francmasonilor care deja actineaza complet nestingheriti in ROMANIA.

Ceea ce le faciliteaza mult francmasonilor activitatea si puterea de influenta atat in Romania, cat si in toate celelalte tari este prostia fara margini a maselor care nici nu banuiesc faptul ca sunt pacalite si manipulate cu viclenie. Prostia, sub diferitele ei forme de manifestare, nu trebuie niciodata subestimata: activa, geloasa, cuceritoare, ea clasifica, ordoneaza sau exclude; capricioasa nu recunoaste niciodata ca s-ar putea insela. Prostia este lucrul cel mai din abundenta impartit in aceasta lume pentru ca de “favorurile” ei nu scapa decat inteleptii. Zilnic prostia se revarsa din ecranul televizorului odata cu stirile de ultima ora sau poate fi regasita in diferite formule stereotipe la unii dintre cei care ne inconjoara. Dincolo de deruta marilor ideologii contemporane, pandeste prostia ce alimenteaza deopotriva puterea diabolica de influenta a marilor loje francmasonice si spectrul razboaielor mondiale. Tocmai de aceea, pentru voi, astazi ca si intotdeauna, hotaratoare -mai mult decat lupta de clasa sau conflictul intre generatii- trebuie sa fie batalia cu prostia. Daca prostia si naivitatea oamenilor nu ar fi atat de mari, FRANCMASONERIA si actiunile sale ctiminale ar fi fost de mult demascate.

De asemenea merita sa aflati un alt secret teribil, cunoscut de foarte putini oameni in aceasta tara, in legatura cu scandalul declansat pe vremea lui Ceausescu cu privire la “Meditatia Transcedentala”. In realitate nu prea se stie ca Francmasoneria mondiala a luat la un moment dat legatura cu conducatorul acestei scoli MAHARISHI MAHESH YOGHI, cu care a realizat un fel de pact de colaborare pentru a putea in realitate sa actioneze mascat prin intermediul gruparii “Meditatiei Transcedentale” in mai multe tari ale lumii. Dandu-si seama la timp de adevaratele intentii diabolice ale francmasonilor, MAHARISHI anulat in anul 1981 legaturile cu francmasonii care ii cerusera lui Ceausescu sa fie lasata libera la noi in tara gruparea “Meditatia Transcedentala” inca din 1977.

Prin aparitia acestui conflict intre FRANCMASONI si MAHARISHI, care a dus la ruperea relatiilor de colaborare, era clar in acea situatie ca ei isi autorizasera in ROMANIA o grupare care acum le devenea dusmana. Stiind toate acestea FRANCMASONII i-au cerut ferm lui Ceausescu sa ia masuri dure in anul 1981 impotriva gruparii “Meditatia Transcedentala”, care fusese autorizata in ROMANIA inca din 1977, dar care acum era pentru ei un dusman redutabil. Asa se explica de ce a ordonat Ceausescu faimoasa ancheta si de ce a urmat acea prigoana cumplita impotriva celor care aderasera in ROMANIA la gruparea “Meditatia Transcedentala”.

Aceasta explica “enigma”: cum de a fost posibil ca, intr-o tara atent supravegheata de securitate, sa se fi manifestat nestingheriti cei doi profesori emisari ai “Meditatiei Transcedentale” inca din anul 1977, acestia fiind “descoperiti” de securitate abia in anul 1981, cand, ca o “coincidenta”, tot in acelasi an intre FRANCMASONI si MAHARISHI aparuse deja ruptura.

Aceste aspecte semnificative ajuta la dezlegarea enigmei scandalului de rasunet al “Meditatiei Transcedentale” in ROMANIA.

Atunci ce e de facut?

Pentru a dejuca imensa conspiratie planetara a acestei grupari politice de orientare malefica (FRANCMASONERIA), trebuie sa stim sa aplicam urmatoarele:
Deoarece francmasonii au o initiere secreta ce le permite sa actioneze pana la nivelul plexului solar (MANIPURA CHAKRA-centru subtil ce face sa se manifeste in fiinta umana anumite energii specifice) ei sunt dominati de: orgoliu, egoism, ambitii desarte, dorinta de a parveni, setea de putere cu orice pret, dorinta de a acumula bani si putere politica, de a-i inrobi pe ceilalti, etc. Tocmai din aceasta cauza ei sunt subordonati si manipulati de fortele raului, de diavol.

Ei pot fi infranti doar de fiinte spirituale, elevate, cu credinta in DUMNEZEU, care rezoneaza permanent cu binele si adevarul, care sunt la unison cuArmonia Macrocosmica, cu vointa lui DUMNEZEU.

De aceea orice om lucid si cu credinta in DUMNEZEU ar trebui sa se mobilizeze cu toata forta ca sa rezoneze numai cu binele (sa gandeasca, sa vorbeasca, sa actioneze preponderent benefic, sa se gandeasca (sa se roage) cat mai des la DUMNEZEU, sa evolueze spiritual si daca are forta necesara sa practice YOGA sau/si anumite cai spirituale autentice (ceea ce l-ar ajuta considerabil sa devina o fiinta benefica exceptionala)).

Toti romanii trebuie sa fim uniti in bine pentru ca in felul acesta francmasonii sa nu ne mai poata dezbina.

Francmasonii se tem de unitatea planetara benefica. Ei se tem de unitatea unui popor, a unei natiuni, urmarind dezbinarea acesteia pentru a o putea inrobi. Din aceasta cauza este foarte important ca toti romanii (inclusiv cei din Republica Moldova si din alte tari) sa nu uite ca sunt romani, sa se ajute unii pe altii, sa fie permanent alaturi unii de altii, sa nu mai accepte sa-si “vanda fratii” pentru interese meschine si sa lupte pentru reintregirea teritoriului romanesc (vechea Dacie).

Adevarul despre aceasta gigantica conspiratie este foarte departe de a putea fi expus in intregime intr-un singur loc. Ceea ce eu v-am prezentat aici nu este decat esentialul a ceea ce e necesar pentru o persoana cu bun simt ca sa inteleaga aceasta organizatie. S-ar putea scrie biblioteci intregi cu ororile (ce depasesc orice imaginatie), pe care le fac, le-au facut si intentioneaza sa le faca cei din aceasta organizatie satanica. Pentru o confirmare in cazul revolutiei de la noi din tara cititi “Cucuveaua cu pene rosii” a lui Ion Costin Grigore sau revista “Francmasoneria” supliment al “Revistei Misterelor” care apare lunar .

Cum spunea cineva: “LUCRURILE NU SUNT CEEA CE PAR A FI” asa ca vegheati ca nu cumva viata pe care o duceti sa se transforme in cel mai oribil cosmar.

(nota*=textul este reprodus si adaptat in intregime din cartea “Cai si tehnici de evolutie spirituala a omului” de G. Bivolaru si V. Rosu ed. ANANTA 1995)


Biserica si francmasoneria

“Parlamentul României are 90% din membri masoni” (Dan Amadeo Lăzărescu). Templul provizoriu al masonilor e clădirea Parlamentului!
Guvernul României dă Masoneriei statutul de institutie de utilitate publică! La primul convent al Masoneriei, presa si publicul beneficiar n-au avut acces!
Presedintele României apare in prefata cărtii “Misterele templului masonic”, arătând meritele Masoneriei tocmai acum când Masoneria isi caută o clădire pentru templu;
Judecătoria si Politia il caută pe Bivolaru de la MISA, pentru N cauze stiute (publice) si una nestiută: editarea revistei “Francmasoneria” si a două cărti impotriva masonilor;
Patriarhia Ortodoxă instalează in curtea sa statuia lui Ioan Cuza, masonul care a secularizat averile mânăstiresti si de la care incoace, Statul n-a mai iubit Biserica.
Ce urmează?!

Biserica si francmasoneria
De la afurisania francmasoneriei la secularizarea Bisericii*

Pr. Dan Bădulescu

Istoric.
După izgonirea din rai istoria omului continuă cu cele două ramuri: cea a lui Set (fiii lui Dumnezeu) – binecuvântată si cea a lui Cain – revendicat, cu dreptate, de francmasoni a fi protopărintele lor. Duhul magic al acestuia si al semintiei sale s-a remarcat prin inventarea uneltelor, tehnicii, tehnologiei, artei, instrumentelor. Mason inseamnă propriu-zis zidar; omul de tip cainit se vrea si el a fi un „zidar”, un „ziditor”, dar nu mai se aseamănă Ziditorului său.
Inrăutătirea progresivă a semintiei magice („masonice”) cainite a determinat luarea hotărârii radicale de stârpire (eliminare) fizică prin potopul universal. In urma acestuia supravietuiesc cei opt insi: Noe cu fii săi (Sem, Ham si Iafet) si sotiile lor, din semintia setită binecuvântată a dreptilor (religiosii „ortodocsi”).
Dar, contrar ideilor optimiste ale evolutionistilor, situatia se inrăutăteste din nou, si neamurile postdiluviene: semitii, iafetitii si hamitii cad in idolatrie si masonerie. Că asa au stat lucrurile ne dovedeste momentul zidirii Turnului Babel, unirea neamurilor impotriva lui Dumnezeu:
Facerea Cap XI
1. Si era tot pământul un rost si un glas la toti.
2. Si fu după ce au purces ei de la răsărit, aflară câmpu in locul lui Senaar si lăcuiră acolo.
3. Si zise om cătră vecinul său: „Veniti să facem cărămizi si să le ardem in foc”. Si le fu lor cărămida in loc de piatră, si varul le era lutul.
4. Si ziseră: „Veniti să ne zidim noao cetate si turnu căruia vârful va fi până in ceriu, si vom face noao nume mai nainte decât ne vom răsipi pre fata a tot pământul”.
5. Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele l-au zidit fiii oamenilor.
6. Si zise Domnul: „Iată, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dânsii toate câte vor apuca a face.
7. Veniti si, pogorând, să turburăm acolo limbile lor, pentru ca să nu auză fiestecarele glasul aproapelui său”.
8. Si-i răsipi pre dânsii Domnul de acolo preste fata a tot pământul, si potoliră a face cetatea si turnul.
9. Pentru aceaea s-au chemat numele ei Turburare, pentru că acolo au turburat Domnul rosturile a tot pământul si de acolo au răsipit pre dânsii Domnul preste fata a tot pământul.
Interesant este faptul că francmasonii nu fac de obicei nici o referire la acest moment crucial al istoriei omenirii. In loc de aceasta se face o trecere la alt moment important din istoria constructiilor: Templul Regelui Solomon.
Originile societătilor francmasonice sunt destul de greu de trasat cu sigurantă, cronologia prezentând fluctuatii semnificative. Totusi, pentru aparitia francmasoneriei moderne speculative se propune ca dată secolul XVII si ca loc Scotia.
Francmasoneria operativă – breslele de zidari constructori de catedrale, aveau o organizare in mare parte secretă, bazată pe un „crez” filosofic comun, cum ar fi cel mai timpuriu care s-a păstrat, datat in jurul anului 1400 numit The Old Charges, o scriere ermetico-moralistă. Doctrina francmasoneriei se bazează pe o mitologie proprie, fiind legată de Egipt si Templul lui Solomon.

Impărătiei III, Cap. V
1. Si trimise Hiram, impăratul Tirului, slugile lui cătră Solomon, pentru căci au auzit că pre el au uns intru impărat in locul lui David, tătâne-său, căci iubind era Hiram pre David toate zilele.
2. Si au trimis Solomon cătră Hiram, zicând:
3. „Tu stii pre tată-mieu, David, că nu putea ca să zidească casa numelui Domnului Dumnezăului mieu, de cătră fata războaielor ce l-au incunjurat pre el până i-au dat Domnul pre ei supt urmele picioarelor lui.
4. Si acum au odihnit Domnul Dumnezăul mieu mie, pre imprejur nu iaste hiclean, nu iaste tâmpinare rea.
5. Si iată, eu zic să zidesc casă numelui Dumnezăului mieu, in ce chip au grăit Domnul cătră David, tatăl mieu, zicând: ‘Fiiul tău, pre carele voiu da in locul tău pre scaunul tău, acesta va zidi casa numelui Mieu’.
6. Si acum porunceaste si să-m taie leamne den Livan. Si iată, robii miei, impreună cu robii tăi, si simbria lucrului tău da-voiu tie, după toate câte vei zice; căci tu stii că nu iaste la noi stiind leamne a tăia, precum sidoneanii”.
7. Si fu după ce intelease Hiram cuvintele lui Solomon, să bucură foarte si zise: „Blagoslovit Dumnezeu astăzi, Carele au dat lui David fecior intelept preste norodul cel mult acesta”.
8. Si au trimis Hiram cătră Solomon, zicând: „Auzit-am de toate carele ai trimis cătră mine. Eu voiu face toată voia ta la leamne de chedru si de pefcu.
9. Robii miei le vor pogori pre eale de la Livan la mare si eu le voiu pune pre eale plute, den locul carele vei trimite cătră mine; si le voiu scutura pre eale acolo si tu le vei rădica. Si vei face voia mea, ca să dai pâine casii meale”.
10. Si era Hiram dând lui Solomon chiedri si pini si toată voia lui.
11. Si Solomon au dat lui Hiram 20 000 de cori de grâu si mahil casii lui si 20 000 de veth de untdelemnu pisat; intr-acesta chip da Solomon lui Hiram pre an.
12. Si Domnul au dat intelepciune lui Solomon, in ce chip au grăit lui. Si era pace intru mijlocul lui Hiram si intru mijlocul lui Solomon, si puseră făgăduinta intru mijlocul lor.
Reproducem in continuare pasaje din Sfânta Scriptură spre a limpezi aspectele intunecoasei mitologii francmasonice legate de personajul Hiram, asimilat intr-un fel lui Osiris. Dar nimic de acest fel in Cartea sfântă:

Cap. VII
1. Si au trimis impăratul Solomon la Tiros si au luat pre Hiram de la Tiros,
2. Fecior unii fămei văduve, si acesta den fealiul lui Neftalim, si tatul lui, om tirian, mester de aramă si plin de mestersug si de priceapere si conostintă a face tot lucrul cu aramă. Si să duse cătră impăratul Solomon si au făcut toate lucrurile.
3. Si au topit pre cei 2 stâlpi la elamul casii, si 18 coti inăltimea stâlpului, si imprejurul 14 coti imprejura pre el, si grosimea stâlpului, de 4 deagete săpăturile, si asa stâlpul al doilea.
4. Si doao glăvânte deasupra au făcut să le dea preste capetele stâlpilor, vărsătură de aramă; de 5 coti inăltimea unii glăvânte si 5 coti inăltimea glăvântei a doua.
5. Si au făcut doao mreji, ca să acopere glâvânta stâlpilor, si mreajă la o glăvântă si mreajă la glâvânta a doua; si lucru spânzurat, doao rânduri de rodii de aramă mrejite, lucru spânzurat, rând preste rând, si asa au 18 făcut la a doua glăvântă.
6. Si glăvânte preste capetele stâlpilor, lucru de crin, 19 după elam, de 4 coti.
7. Si polimar preste amândoi stâlpii, si deasupra coastelor bold, si de rodii 200 de rânduri preste căpeteaua a doua.
8. Si s-au pus stâlpii lui elam al besearecii si au pus un stâlp si au numit numele lui Iacum si au pus stâlpul al doilea si i-au numit numele lui Voloz.
9. Si preste capetele stâlpilor, lucru de crin; si să săvârsi lucrul stâlpilor.
Arhitectura Sfântului Templu din Ierusalim a fost preluată de nesfânta masonerie cu simbolistica mintilor căzute ale „fratilor arhitecti”: „De fiecare parte a usii se află o coloană goală, din bronz, având un capitol suportând rodii intredeschise. Pe trunchiul coloanei din stânga de la intrare, adică coloana aflată la nord, se găseste litera J (de la Jakin) pe cea a coloanei din dreapta, sau la miază-zi, se află litera B (de la Boaz).”
Cu timpul masoneria operativă este inlocuită de masoneria speculativă ai cărei membri provin la inceput din rândurile burgheziei scotiene si engleze având ca reprezentanti pe scotianul William Schaw (1550-1602) si pe astrologul britanic Elias Ashmole (1617-1692), initiat in anul 1646.

Variante. Reprezentanti.

Fiind rodul intrigilor omenesti, masoneria cunoaste o serie intreagă de variante, rituri, „acceptate”, „regulate” sau tot soiul de dizidente. De aceea, socotim suficient in iconomia lucrării noastre a descrie ca exemplu ritualurile de initiere in masoneria suedeză:

GRADUL I Discipolul Sf. Ioan
Acesta este primul grad, care are un ritual de debut, din care fac parte săbii, bastoane si altele. Viitorul discipol este legat la ochi si răspunde la unele intrebări. Are loc jurământul de tăcere, iar maestrul de ceremonie spune că acela care incalcă jurământul va fi infătisat unui tribunal competent… Discipolul trebuie să răspundă acum la intrebarea: «Esti gata să-ti amesteci sângele cu cel al confratilor?» si maestrul care face initierea bate de trei ori intr-un compas indreptat spre inima neofitului…
GRADUL III Maestrii Sf. Ioan
Localul va fi o capelă mortuară intunecată. In mijlocul camerei se află un cosciug iar pe capacul acestuia se află un cap de mort. Pe altar se află o Biblie, un craniu si două oase de mort incrucisate. Acum are loc o inmormântare rituală. Cel ce va deveni maestru al Sf. Ioan se intinde in cosciug si este purtat in sunete de muzică mortuară. Se mai introduce si o altă notiune de către maestru: «Mac-Benac», ceea ce inseamnă «carnea se desprinde de pe oase», sau cu alte cuvinte «corpul a inceput să se descompună». Maestrul spune «memento mori». O mistrie atârnă de o panglică albastră pe sortul maestrului Sf. Ioan.
GRADELE IV-V Discipolii sau confratii Sf. Andrei
…Cel care va fi discipol sau confrate in loja Sf. Andrei este expus acum unei noi incursiuni simbolice pe tărâmul mortii. El merge singur printr-un coridor decorat cu capete de mort si oase. In final, maestrul indreaptă pumnalul ritual către ochiul drept al neofitului, apoi către gura acestuia.
GRADUL VI Maestrii Sf. Andrei
Pe altar se află se află Biblia, o lampă, trei sfesnice cu trei brate si un craniu de mort pe două oase incrucisate. Intr-o cameră alăturată, pe podea, se află un cosciug. Discipolul devine aici maestru al Sf. Andrei. I se leagă o panglică la gât si maestrul deputat spune: «Pe baza angajamentelor făcute de tine, te leg cu această panglică aurită legământului, astfel incât, după terminarea probei să devii o verigă din inseparabilul nostru lant frătesc.»…
GRADUL VIII Cavaler Templier
Pentru acela care este numit cavaler templier se deschide o lume mult mai largă, care este necunoscută celor de grade inferioare. Ordinul are o capelă proprie. Pentru ritualul de grad VIII, in camera de pregătire se află o masă cu o Biblie deschisă. Acolo sade maestrul de ceremonii care detine un formular cu 9 angajamente pe care aspirantul trebuie să le semneze… In marea sală a capelei, altarul este imbrăcat in negru. Cosciugul este acoperit cu o pânză neagră cu margine de aur. Pe aceasta este cusută o cruce rosie. Cel ce va deveni Cavaler Templier sau mai complet, «Mult Strălucitor Cavaler al Ordinului Templierilor al Domnului nostru Isus Cristos sfânt si sărac» se va imbrăca dinainte in armură de cavaler…
GRADUL IX Gradul Luminii
Pentru ritualul de gradul IX este nevoie de mai multe incăperi: camera de pregătire, camera capitoliului, camera albă si camera de curătire. Toti cavalerii ordinului poartă haine albe si pumnale…
GRADUL X:1 si X:2. Gradul Secret
Gradul al zecelea este impărtit in două: unul deschis, cunoscut, X:1, si altul care, până in prezent este strict secret, X:2, respectiv Legământul intern, care necesită ritualuri de sânge. Ceremonia pentru X:1, cuprinde angajamente si proceduri simbolice, maestrul de ceremonii bate in altar ti toti cei de fată pornesc in procesiune către capelă, iar acolo un preot conduce un ritual cu frângerea pâinii. Inaintea ceremonialului pentru gradul X:2 se aminteste solicitantului jurământul făcut de acesta incă de la gradul I asupra amestecului de sânge, iar apoi acesta va trebui să-l exercite. Un preot ia cupa ordinului in care se află vin. Inainte, cel care voia să fie primit se tăia la degetul mare de la mâna dreaptă si picura sânge in cupă. Astăzi, acest lucru se face doar simbolic. Conform ritualului, preotul ia si aduce o cupă de cristal cu sânge vechi, al fratilor deja primiti, si lasă doar trei picături să se amestece cu vinul cel rosu din cupa Ordinului. Preotul citeste ceva din Biblie si invită pe aspirant să bea din amestecul de vin cu sânge. Apoi bea si preotul insusi si trimite amestecul de vin cu sânge si celorlalti confrati ce se află in jurul altarului.
GRADUL XI Gradul de maestru Templier
Acest grad este de fapt o functie care decernează titlul de ,Mult Iluminat Frate Cavaler’ si comandor al Crucii rosii. In timpul ceremoniei, cosciugul se află in mijlocul sălii inconjurat de 81 de lumânări aprinse. Maestrul cel mare deschide adunarea, un preot conduce rugăciunea si cântările de psalmi. Cavalerul care va fi primit in noul grad este adus in sală imbrăcat in mantie albă, iar ceremonialul are multe similitudini cu hirotonirea de preoti sau călugărirea din biserica romano-catolică…”

Reprezentanti
Pe reteaua internet se pot accesa mai multe documente legate de prezentarea unor figuri marcante ce au făcut sau fac parte din masonerie. Iată un extras de acest gen:

Lista Francmasonilor renumiti
PRESEDINTI S.U.A: George Washington, James Monroe, Andrew Jackson,… Theodore Roosevelt,… Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman, Lyndon B. Johnson, Gerald R. Ford.
LIDERI POLITICI: Winston Churchill, Simon Bolivar,… Benito Juarez, Edward VII, George VI,… Pandit Nehru, Lajos Kossuth,… Giuseppe Mazzini, Eduard Benes,… Regele Hussein al Iordaniei, Yasser Arafat, Francois Mitterand, Helmut Kohl, Gerhard Shroeder, Tony Blair, Yikzak Rabbin, Cecil Rhodes,… Benjamin Franklin,… Rev. Jesse Jackson,… Robert Dole,… Al Gore, Printul Phillip, Zbigniew Brzezinski, Lordul Peter Carrington, Andrew Carnegie, W. Averell Harriman, Henry Kissinger,… Robert McNamara.
ARTISTI: W.A. Mozart, Leopold Mozart, Ludwig van Beethoven, Jean Sibelius, Franz Liszt, Josef Haydn,… Richard Wagner,… George Gershwin,… Count Basie, Louise Armstrong, Nat King Cole, Giacomo Meyerbeer,… John Wayne,… Clarke Gable,… Ernest Borgnine, Oliver Hardy,… Walt Disney, Duke Ellington, Douglas Fairbanks, Leonardo da Vinci,… Bob Hope, Harry Houdini, Al Jolson,… Harold C. Lloyd,… Ronald Reagan,… Peter Sellers, William Shakespeare,… Cecil B. DeMille.
MAGNATI AI FILMULUI: Jack Warner, Louise B. Mayer (MGM), Darryl F. Zanuck (20th Century Fox)
INDUSTRIE, COMERT, FINANTE: Henry Ford,… Walter P. Chrysler,… Pehr G. Gyllenhammar (Volvo), Percy Barnevik (ABB), André Citroën, Samuel Colt (Colt revolver),… familia Rockefeller, familia Rothschild, King C. Gillette (lame de ras), Charles C. Hilton (Hilton hotels), Sir Thomas Lipton (Tea),… Ransom E. Olds (Oldsmobile), David Sarnoff (părintele televiziunii),… Edgar Bronfman Jr. (Seagram Whiskey), Rich DeVos (Amway), Alan Greenspan (Fed. Reserve), Giovanni Agnelli (FIAT), Peter Wallenberg (SE-Bank Sweden)
AVENTURIERI: Charles A. Lindbergh,… Roald Amundsen, Amiralul Richard Byrd,… Casanova, William “Buffalo Bill” Cody, Davy Crockett,…
FILOSOFI: Johann Wolfgang von Goethe, Gotthold E. Lessing, Voltaire
ASTRONAUTI: Buzz Aldrin, Neil Armstrong, Leroy Gordon Cooper,… Edgar D. Mitchell,… John Glenn
SCRIITORI: Mark Twain, Sir Walter Scott, Rudyard Kipling, Robert Burns,… Heinrich Heine,… Alexander Puskin, Sir Arthur Conan Doyle, Jonathan Swift, Oscar Wilde, Jules Verne, H.G. Wells, Robert Burns, Carlo Collodi (Pinocchio), Edward Gibbon,… Rudyard Kipling,… Lewis Wallace (Ben Hur), Alexander Pope
STIINTĂ: Carl Sagan, Hans C. Orsted, J.J Frk. von Berzelius,… Albert Abraham Michelson (viteza luminii),… C.F.S. Hahnemann (homeopatia),… Alexandre Gustave Eiffel,… Joseph Ignance Guillotin (inventatorul ghilotinei),… Franz Anton Mesmer (hipnotismul), Albert Einstein, A.J. Sax (saxophone)
DIVERSI: Frederic A. Bartholdi (Statuia Libertătii), Daniel Carter Beard (fondatorul Boy Scouts),
EDUCATIE: Leland Stanford (Railroads & Stanford University)
LIDERI RELIGIOSI: Billy Graham, Rev. Jesse Jackson,… Joseph Smith (fondatorul Mormonilor),… Brigham Young (al doilea lider Mormon),… Aleister Crowley (Satanist), Gerald B. Gardner (Wiccan), Wynn Westcott (Golden Dawn)
ORGANIZATII: Jean Henry Dunant (Crucea Rosie), Melvin Jones (Lions Int.), Giuseppe Mazzini (Iluminati Italiei), Albert Pike (Ku Klux Klan)
SERVICII SECRETE: Edgar Hoover.
Lista de mai sus este desigur greu de verificat in totalitate, iar numele sunt insiruite aleatoric.
Crestinul ortodox nu se va impresiona de răsunătoarele nume de mai sus, stiind bine că in Impărătia lui Dumnezeu altele vor fi criteriile si judecătile Sale. Iar ceea ce pare a fi realizare si slavă intru propăsirea si fericirea omenirii va fi găsit ca trăgând usor la cântar…

Pozitia Bisericii. Hotărârile bisericii ortodoxe privitoare la masonerie: Cipru, Grecia. România

Este binecunoscut conflictul dintre francmasonerie si Vatican. Papii au emis mai multe bule:

Papi Acte pontificale Datele promulgărilor
Clement al XII-lea Constitutia In Eminenti 4 mai 1738
Benedict al XIV-lea Constitutia Providas 18 mai 1751
Pius al VII-lea Constitutia Ecclesiam a Jesu Christo 13 sept. 1821
Leon al XII-lea Constitutia Quo graviora 13 martie 1825
Pius al VIII-lea Enciclica Traditi 24 mai 1829
Grigore al XVI-lea Enciclica Mirari vos 15 august 1832
Pius al IX-lea Enciclica Qui pluribus 9 nov. 1846
Pius al IX-lea Enciclica Quantacura 8 dec. 1864
Pius al IX-lea Syllabus 8dec. 1864
Pius al IX-lea Alocutiunea consistorială Multiplices inter 25 sept. 1865
Pius al IX-lea Constitutia Apostolicae Sedis 12 oct. 1869
Leon al XIII-lea Enciclica Humanum Genus 20 apr. 1884

Declaratia Congregatiei pentru doctrina credintei din 26 noiembrie 1983

„Am fost intrebati dacă aprecierea Bisericii asupra asociatiilor masonice s-a schimbat, dat fiind faptul că in noul Cod al dreptului canonic nu s-a făcut o mentiune specială, ca in codul anterior.
Această Sf. Congregatie este in măsură să răspundă că această imprejurare se datorează criteriului adoptat in redactare, care a fost utilizat si pentru alte asociatii, trecute si ele sub tăcere, deoarece sunt incluse in niste categorii mai largi. Părerea negativă a Bisericii asupra asociatiilor masonice rămâne deci neschimbată intrucât principiile lor au fost intotdeauna considerate incompatibile cu doctrina Bisericii, iar inscrierea in aceste asociatii rămâne interzisă de Biserică. Credinciosii care apartin asociatiilor masonice sunt căzuti intr-un păcat grav si nu pot accede la sfânta impărtăsanie.
Autoritătile ecleziastice locale nu au competenta să se pronunte asupra naturii asociatiilor masonice printr-o hotărâre care ar implica derogare de la ceea ce s-a afirmat mai sus, pe linia declaratiei acestei Sf. Congregatii, din 17 februarie 1981.”
Aceste interdictii au fost totusi ignorate in ultima vreme, datorită intereselor de putere lumesti ale Vaticanului: „Relatiile catolicilor cu francmasoneria au făcut multe valuri si sunt binecunoscute in Occident. Astfel, Mary Ball Martinez a scris in cartea Subminarea Bisericii Catolice că in acest secol multi papi au fost masoni. Jurnalista Mary Ball Martinez a fost 15 ani reporter al Vaticanului pentru o seamă de reviste faimoase (“The Wonderer”) sau la alte reviste (ca “The National Review”). Mary Ball afirmă că papa Ioan al XXIII-lea era initiat in francmasonerie si că a participat la intrunirile Lojei Marelui Orient de la Paris din 1940.
Carlos Vasquez, mare Comandor al Francmasoneriei Mexicane, a declarat că papa Ioan XXIII si de asemenea Paul al VI-lea erau masoni; episcopul Sergio Mendez din Cuernabaca (care a introdus la Conciliul Vatican II initiativa de a anula interdictia credinciosilor catolici de a putea fi si masoni) a fost in aceeasi lojă cu Carlos Vasquez, după cum declară chiar acesta din urmă. In “CDL Report” din mai 1995 găsim următoarea mentiune: “Pe 9 străzi ale Vaticanului sunt 4 loje masonice. Unii din cei mai inalti reprezentanti ai staff-ului Vaticanului sunt membri ai masoneriei si apartin Ritului Scotian.””
Nu trebuie să uităm că fenomenul masonic a pătruns si in spatiul ortodox. In secolul al XIX-lea Biserica Ortodoxă a reactionat cu asprime, osândind francmasoneria intr-o seamă de documente, dintre care amintim:

Afurisania impotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului (1815)

„Prin urmare, spunem că, oricine fiind imbrăcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Inger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâti se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmează in mândria si rătăcirea lor, să fie afurisiti si dati anatemei de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinând si tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vânzătorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, până la sfârsitul vietii lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările si mestesugurile lor să fie blestemate si să se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor stărui in răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urâcioasa lor erezie, si se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântati si iertati de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată si nedespărtită, Unul Dumnezeu in fiintă, si de către noi, smeritii Săi slujitori.”
(Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)
Francmasonii nu s-au cutremurat de această afurisanie si au continuat lucrarea lor de aducere a duhului cainit in spatiul răsăritean ortodox, incepând cu anul masonic 1848. Se cunosc actiunile lor de modernizare a statelor din această zonă, printre care si România. Are loc o slăbire tot mai accentuată a duhului traditional ortodox, si inlocuirea lui cu cel secularizat, importat din lojile apusene franceze.
Ceea ce este cel mai grav, este faptul că masonii au pătruns in Biserică, si nu numai in compartimentul laic: „Iată aici, in cartea fratelui Dan A. Lăzărescu, Românii in francmasoneria universală, pe care a editat-o Centrul National de Studii Francmasonice – da, există si asa ceva – aveti o listă de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române:
– arhimandritul Gherasim de la Mitropolia Moldovei, cel care traduce Taina francmasonilor la 1787;
– episcopul Melchisedec Stefănescu, al cărui rol in lupta pentru Unire la 1859 este arhicunoscut, ministru in guvernul Kogălniceanu, apărător al autocefaliei Bisericii Române fată de Patriarhia de la Constantinopol;
– arhiereul Filaret Scriban, profesor de teologie la Universitatea din Iasi, luptător pentru Unire, deputat si senator in Parlamentul tării;
– episcopul-cărturar Gherasim Clipa, care la cumpăna dintre veacurile XVIII si XIX, strânge in jurul lui o adevărată scoală de călugări cărturari-francmasoni;
– episcopul Amfilohie Hotineanul, autor de manuale scolare;
– mitropolitii Leon Gheuca,
– Dionisie Lupu,
– Atanasie Stoianescu sau, mai aproape de zilele noastre,
– Irineu Mihălcescu.
Să nu-l uităm si pe traducătorul Bibliei, părintele-scriitor Gala Galaction.
Se spune acelasi lucru chiar si despre primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, fost regent in timpul minoratului regelui Mihai.”
Dacă pentru francmasoni cei de mai sus reprezintă o legimitate onorabilă, nu acelasi lucru se intâmplă in cadrul Bisericii.
Secolul XX a dus la o confruntare de mari proportii si o crestere a activitătii masoneriei internationale. Biserica Ortodoxă continuă să sufere de pe urma acestei mari incercări.
In 1909 Meletie IV (Metaxakis), viitorul patriarh al Constantinopolului, devine francmason in Loja Marelui Orient al Greciei; in 1910, ajunge la gradul 33.
In 1925 episcopul si tovarăsul de loje masonică al lui Kemal Atatürk, Vasile III, este instalat ca patriarh al Constantinopolului.
In 1929 episcopul si tovarăsul de loje masonică al lui Atatürk, Fotie al II-lea, este instalat ca patriarh al Constantinopolului.
Contextul interbelic se manifestă prin afirmarea unor forte politice „de dreapta” ce se opun cu putere masoneriei („democratiile occidentale”). Aceste forte permit Bisericii să se pronunte mai ferm impotriva masoneriei.
La 15 august 1932 Mitropolitul Antonie (Hrapovitki) (ROCA) anuntă intr-o enciclică pastorală afurisirea francmasonilor.
Anul următor, a fost rândul Bisericii Greciei să se pronunte asupra masoneriei

Declaratie Oficială a Bisericii Greciei privind masoneria (1933)

Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei in sedinta din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de studierea si examinarea societătii secrete internationale – Francmasoneria. Au ascultat cu atentie expunerea introductivă a Comisiei celor patru episcopi ce au alcătuit-o din insărcinarea primită de la Sfântul Sinod in precedenta sa sedintă; de asemenea pozitia Facultătii de Teologie a Universitătii din Atena si in mod special părerea in aceasta problemă a profesorului Panag Bratsiotis. De asemenea au luat in considerare informatiile asupra acestei chestiuni apărute in Grecia sau in străinătate.
“Francmasoneria nu este o societate filantropică sau o scoală filosofică, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de vechile credinte păgâne din care provine si a căror continuare si rod este. Acest lucru nu este numai recunoscut de membrii proeminenti ai lojelor, ba ei chiar declară acest lucru cu mândrie, afirmând literal: “Francmasoneria reprezintă supravietuirea credintelor antice si poate fi numită păstrătoarea lor”; “Francmasoneria izvorăste din misterele egiptene”; “umilul atelier al Lojei Masonice nu reprezintă altceva decât pesterile si intunericul cedrilor Indiei, necunoscutele adâncuri ale Piramidelor, criptele măretelor temple ale lui Isis; in misterele grecesti ale Masoneriei, mergând pe strălucitoarele drumuri ale intelepciunii deschise de marii initiati Prometeu, Dionisos si Orfeu, se află formularea eternelor legi ale universului!” Această legătură intre Masonerie si vechile credinte idolatre este mărturisită de toate ritualurile ce sunt interpretate in timpul initierilor. Ca si in ritualurile vechilor credinte idolatre unde viata si moartea zeului erau imitate, in această repetare imitativă a zeului, initiatul murind o dată cu moartea patronului cultului, care intotdeauna era o persoană mitologică personificând Soarele sau natura care moare iarna si invie primăvara, tot astfel se intâmplă si in cea de-a treia treaptă a initierii in Masonerie, când este repetată moartea lui Hiram – patronul Masoneriei, repetare in care initiatul este supus acelorasi lovituri, cu aceleasi instrumente si in aceleasi zone ale corpului ca si Hiram. După cum mărturiseste un important francmason, Hiram este “ca si Osiris, ca si Mithra, ca si Bachus una din personificările Soarelui. ” Astfel Masoneria este, cum s-a si recunoscut, o religie foarte diferită, separată si străină de credinta crestină. Acest lucru este arătat fără nici o indoială de faptul că ea are propriile-i temple cu altare pe care slujitorii lor le numesc “ateliere ce nu pot avea mai putină istorie si sfintenie decât Biserica” si le caracterizează ca fiind temple ale virtutii si intelepciunii unde Fiinta Supremă este adorată si unde este invătat adevărul. Isi are propriile ceremonii religioase, ca ceremonia adoptării – botezul masonic, ceremonia recunoasterii conjugale – căsătoria masonică, ritualul mortii, consacrarea templului masonic si altele. Isi are propriile initieri, propriul ceremonial ritual, are ordine ierarhică proprie si o disciplină bine intemeiată. Din existenta agapelor masonice, a sărbătoririi solstitiilor de vară si de iarnă se poate concluziona că Masoneria este o religie fiziolatră (adorarea naturii). Este adevărat că la prima vedere Francmasoneria se impacă cu oricare altă religie pentru că nu dă nici o importantă religiei căreia initiatul ii apartine. Acest lucru se explică prin caracterul sincretic pe care il posedă, chiar acest caracter dovedind că ea isi are rădăcinile in vechile credinte idolatre care acceptau spre initiere pe adoratorii oricăror alti zei. Dar ca si credintele idolatre, in ciuda aparentului caracter de tolerantă si acceptare a zeilor străini, prin acest caracter sincretic subminează si treptat zdruncină increderea in celelalte religii astfel incât Francmasoneria, care incearcă să inglobeze treptat intreaga omenire si care promite perfectiunea morală si cunoasterea adevărului, astăzi vrea să se ridice in pozitia unei super-religii, privind la celelalte religii (neexceptând crestinismul) ca fiindu-i inferioare. Astfel induce adeptilor săi ideea că numai in lojele masonice se taie si se slefuieste piatra cea necuprinsă si neinteleasă. Si faptul că numai Francmasoneria creează o fraternitate excluzând orice alte legături (ce sunt considerate de Masonerie ca fiind inferioare, chiar când e vorba de Biserica crestină) dovedind fără tăgadă pretentiile sale de supra-religie. Aceasta inseamnă că, prin initierea masonică, crestinul ajunge frate cu musulmanul sau cu budistul, in timp ce crestinul neinitiat in Masonerie devine pentru el un străin. Pe de altă parte, Francmasoneria prin continua exaltare a cunoasterii si prin incurajarea liberei cugetări “nepunând nici o stavilă căutării adevărului” (după cum afirmă in Constitutia si riturile sale), si chiar mai mult, prin adoptarea asa-zisei etici naturale se arată a fi in opozitie totală cu religia crestină. Crestinismul propovăduieste credinta inainte de toate, ingrădind ratiunea omenească cu granitele trasate de revelatia dumnezeiască, conducând la sfintenie prin mijlocirea harului dumnezeiesc. Cu alte cuvinte, Crestinismul fiind o religie a revelatiei, cu dogmele si adevărul său, cere mai inainte de toate credintă si isi intemeiază morala pe harul dumnezeiesc; francmasoneria acceptă numai adevărul natural si aduce adeptilor săi libera cugetare si investigarea realitătii numai cu ajutorul ratiunii. Isi bazează morala numai pe fortele naturale ale omului si are numai scopuri omenesti. Incompatibilele contradictii dintre Crestinism si Francmasonerie sunt clare. Este firesc faptul că diferite denominatiuni crestine au luat pozitie impotriva Francmasoneriei. Nu numai Biserica Catolică, pentru propriile-i motive, a infierat prin numeroase enciclice papale miscarea masonică, ci si comunitătile luterane, metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca fiind incompatibilă cu crestinismul. Mai mult ca oricare, Biserica Ortodoxă, păstrând in integralitatea sa tezaurul credintei crestine, i s-a impotrivit de fiecare dată când chestiunea Francmasoneriei a fost ridicată. De curând, Comisia Inter-Ortodoxă, intrunită la muntele Athos si la care au luat parte reprezentantii tuturor bisericilor autocefale ortodoxe, au caracterizat Masoneria ca fiind “un sistem anticrestin, subversiv”. Adunarea Episcopilor greci in sedinta mai sus mentionată a ascultat si a acceptat următoarele concluzii care au fost formulate pe baza cercetărilor si a discutiilor de către Prea Sfintia Sa Arhiepiscopul Hrisostomos al Atenei:
Francmasoneria nu poate fi compatibilă cu crestinismul atâta timp cât ea rămâne o organizatie secretă actionând si propovăduind in ascuns, glorificând rationalismul. Francmasoneria acceptă in rândurile membrilor săi nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis să facă parte din această organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar să fie atrasă atentia acelora care au intrat in Masonerie fără gânduri ascunse si fără să se fi lămurit ce este intr-adevăr Masoneria, să rupă orice legătură cu ea, crestinismul fiind singura religie care invată adevărul absolut si care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declară că toti fiii credinciosi ai Bisericii trebuie să se ferească de Francmasonerie. Cu nestrămutată credintă in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem răscumpărarea, prin sângele Lui si iertarea păcatelor dupre bogătia darului Lui, pre care l-a prisosit intru noi, intru toată intelepciunea si priceperea (Efeseni I, 7-8) intru adevărul revelat de El si propovăduit de Apostoli, nu prin cuvinte intelepte ci impărtăsindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curătati si mântuiti spre viată vesnică, nu trebuie să decădem din harul lui Hristos devenind părtasi la inchinarea păgânească. Este impotriva firii să apartii lui Hristos si in acelasi timp să cauti usurare si perfectiune morală in afara Lui. Acestea fiind spuse, toti cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie să rupă orice legătură cu lojele si activitătile masonice, asigurându-se astfel de reinnoirea legăturilor, slăbite de ignorantă, cu Dumnezeul si Mântuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteaptă cu dragoste acest lucru de la cei initiati in loje, fiind incredintată că multi dintre ei au primit initierea masonică nestiind că prin aceasta ei au trecut la altă religie, ci au făcut-o din ignorantă crezând că nu au făcut nimic potrivnic credintei părintilor lor. Incredintându-i dragostei, si in nici un caz ostilitătii sau adversitătii fiilor credinciosi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor ii indeamnă să i se alăture in rugăciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevărul si Viata să-i lumineze si să-i intoarcă la adevărul de care prin ignorantă s-au depărtat.
Stimulati de acest context, dar si de către adevărul de credintă, sinodalii nostri au iesit in fata natiunii cu o declaratie de condamnare a masoneriei, si aceasta desi capii statului si Bisericii din acel timp, regele Carol al II-lea si patriarhul Miron Cristea aveau mari afinităti cu institutia in cauză.

B.O.R. si francmasoneria

Temei Nr. 785/1937. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, dă citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod incă din anul 1934.
Sf. Sinod insusindu-si concluziile din referat hotărăste:
I. Biserica osândeste Francmasoneria ca doctrină, ca organizatie si ca metodă de lucru ocultă si in special pentru următoarele motive:
1. Francmasoneria invată pe adeptii ei să renunte la orice credintă si adevăr revelat de Dumnezeu, indemnându-i să admită numai ceea ce descoperă cu ratiunea lor. Ea propagă astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale cărui invătături sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai multi intelectuali să si-i facă membri si obisnuindu-i pe acestia să renunte la credinta crestină, Francmasoneria ii rupe de la Biserică, si având in vedere influenta insemnată ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta să se intindă asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie să răspundă cu o contrapropagandă.
2. Francmasoneria propagă o conceptie despre lume panteist-naturalistă, reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoană, deosebită, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul său, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laică, un invătământ laic, reprobând orice principiu moral „heteronom” si orice educatie ce rezultă din credinta religioasă si din destinatia omului la o viată spirituală eternă. Materialismul si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesară din premisele Francmasoneriei.
4. In lojile francmasone se adună la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine că numai cei ce se adună in lojile ei cunosc adevărul si se inaltă deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemnează că crestinismul nu dă nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevărului si dobândirea mântuirii membrilor săi. Biserica nu poate privi impasibilă cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos să fie considerati intr-o situatie superioară crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevărurilor celor mai inalte si al mântuirii.
5. Francmasoneria practică un cult asemănător celui al misterelor precrestine. Chiar dacă unii adepti nu dau nici o insemnătate acestui cult se vor găsi multe spirite mai naive asupra cărora acest cult să exercite o oarecare fortă quasi-religioasă. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea să se substitue oricărei alte religii, deci si crestinismului.
In afară de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social când intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continuă si subversivă subminare a ordinei sociale prin aceea că isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autorităti pământesti decât aceleia care reprezintă ordinea stabilită vizibil. Ii face unelte in mâna unor factori nestiuti incă nici de ei, având să lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o luptă nesinceră, pe la spate; niciodată nu există sigurantă in viata Statului si in ordinea stabilită. E o luptă ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva jurământului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un jurământ păgânesc.
7. Francmasoneria luptă impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform căreia omenirea e compusă din natiuni. Biserica Ortodoxă care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat să-si dobândească libertatea si să-si mentină fiinta primejduită de asupritori, nu admite această luptă pentru exterminarea varietătii spirituale din sânul omenirii.
Măsurile cele mai eficace ce are să le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt următoarele:
1. O actiune persistenta publicistică si orală de demascare a scopurilor si a activitătii nefaste a acestei organizatii;
2. Indemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji, să le părăsească. In caz contrar, «Frătia Ortodoxă Română» extinsă pe toată tara va fi indemnată să izoleze pe cei ce preferă să rămână in loji.
Biserica le va refuza la moarte slujba inmormântării, in caz că până atunci nu se căiesc.
De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va invăta poporul ce scopuri urmăreste acela care e francmason si-1 va sfătui să se ferească si să nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va strădui să convingă Guvernul si Corpurile legiuitoare să aducă o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz că Guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va ingriji să fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentară.»
II. Intreg referatul impreună cu concluziile se va tipări in brosură prin Consiliul Central Bisericesc si se va intrebuinta ca mijloc de propagandă impotriva francmasoneriei.

I.P.S. Patriarh prezintă declaratia făcută in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunostintă că aceste loji se autodizolvă, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede că este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El — d. Pangal — in numele delegatilor declară că toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe.
Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Ion Pangal si a celorlalti conducători ai masoneriei nationale române, cetită in ziua de 25 Februarie a.c. in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anuntă că aceasta organizatie se autodizolvă. Este prin urmare de sine inteles că hotărârea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai există.
La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridică sedinta, prorogând Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.
PRESEDINTE,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) † GALACTION CRAIOVEANU

In 1948 Atenagora I (născut Aristoklis Spyrou), fost arhiepiscop al Americilor de Nord si de Sud, initiat in masonerie la Atena, ajuns la gradul 33, devine patriarh ecumenic al Constantinopolului.
In iulie 1972 patriarhul ecumenic Atenagora moare si este inmormântat; o inmormântare cu sicriul inchis. Este urmat de către Dimitrie (mason de gradul 33, in loja mamă a Turciei, membru al lojilor grecofone “Houlous” si “Hakikat”).

Reluarea osândirii masoneriei de către Biserica Ciprului (1993)

„Sf. Sinod, in sedinta sa din 11 febr. 1993, studiind documentul semnat si depus la acesta de către mai mult de 11 000 de credinciosi ortodocsi membri ai pliromei (plenului) Sfintei noastre Biserici a Ciprului, prin care se cerea fixarea pozitiei oficiale a Bisericii Ortodoxe fată de masonerie si condamnarea acesteia spre luarea la cunostintă si ferire a credinciosilor, comunică cele de mai jos:
Masoneria este o organizatie in afara Bisericii noastre Ortodoxe, cu o conceptie despre lume care nu duce către principiile credintei noastre ortodoxe. Prin ceremoniile secrete oficiate in intuneric si prin modurile de initiere a adeptilor ei, cu initiatori in cele sfinte (tainele) „preoti si arhierei” si initiati, se autopropune ca un fel de altă religie. Se prezintă chiar ca o suprareligie si cultivă sincretismul, adică egalizarea si amestecarea tuturor religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat si de condamnat pentru adevărul credintei in Hristos.
Pentru toate acestea masoneria nu a fost niciodată aprobată de Biserică. Aceasta a condamnat in mod repetat si condamnă organizatiile secrete de orice natură, mai ales când acestea sunt intretesute cu ceremonii care au coloratură religioasă.
Hristos este Lumină, Adevăr, Viată, si adeptul adevărat al lui Hristos trebuie să trăiască si să lucreze in cadrul acestei lumini si să evite câte se săvârsesc in intuneric. Pentru aceea, crestinul adevărat, si nu numai după nume, nu poate să fie membru sau adept al masoneriei.
Principiile intr-ajutorării, care sunt prezentate a fi profesate de masoni, există din belsug si in crestinism. Prin urmare, crestinul care doreste să practice aceste principii, poate să o facă in cadrul Bisericii si prin Biserică. Nu este nevoie să se incadreze in organizatii secrete si de provenientă dubioasă.
De altfel, după cum ne spune Apostolul Pavel „ce impreunare are lumina cu intunericul?” (2 Corinteni VI, 14). Domnul nostru Iisus Hristos ne invată că „tot cela ce face rele, urăste Lumina; si nu vine la Lumină, ca să nu se vădească lucrurile lui. Iar cela ce face adevărul, vine la Lumină; ca să se arate lucrurile lui, că intru Dumnezeu sunt lucrate.” (Ioan III, 20-21).
Pentru aceea, sfatul Bisericii către membrii pliromei sale, in ceea ce priveste situarea lor fată de masonerie, este aceea pe care o arată Apostolul Pavel in Epistola către Efeseni: „nu vă amestecati cu faptele cele fără de roadă ale intunericului, ci mai vârtos si mustrati… iar toate vădindu-se de lumină se arată; că tot ce se arată lumină este.” (Efeseni, V, 11, 13) Rămâneti deci, atasati in mod statornic la lumina vesnică a lui Hristos si in cadrul acesteia alcătuiti-vă viata si croiti-vă calea!”
Dacă vom compara cele patru pozitii oficiale si normative ale Ortodoxiei privitoare la francmasonerie, si anume, Cipru 1815, Grecia 1933, România 1937 si din nou Cipru 1993, constatăm, ca un numitor comun, osândirea acestei miscări.
Totusi, se poate observa un fel de diminuare a consistentei si tăriei declaratiilor respective, si chiar o tendintă de treptată secularizare. Tonul duhovnicesc si bisericesc al primei afurisanii se diminuează pe parcurs, lucru ce trădează un fel de slăbire si de deplasare a perspectivei către lumea aceasta, lucru ce micsorează eficienta acestor actiuni…


PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI

“Citeşte si dă mai departe”

PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI

sau altfel spus:

PLANURILE DOMINĂRII ÎNTREGII LUMI, INIŢIATIVĂ FIXATĂ SĂ SE REALIZEZE PÂNĂ ÎN ANUL 2000 ÎN CELE 24 DE PROTOCOALE SECRETE, ÎNTOCMITE DE CONDUCĂTORII FRANCMASONERIEI MONDIALE CU OCAZIA MARELUI CONGRES SECRET FRANCMASONIC DE LA BÂLE, ELVEŢIA, CARE A AVUT LOC ÎN ANUL 1897

Motto: “Cunoaşteţi adevărul şi acesta vă va elibera!”

PREFAŢĂ

Este un fapt psihologic cunoscut că majoritatea criminalilor mărturisesc crima înainte de a muri. Protocoalele Maeştrilor Francmasoni constituie o asemenea dovadă. Ce sunt aceste protocoale decât o îngrozitoare mărturisire a tuturor suferinţelor şi mizeriilor pe care le-au provocat şi încă le mai provoacă FRANCMASONII. Ele ne oferă totodată cheia secretă pentru a înţelege tot răul făcut de ei ce bântuie astăzi în omenire. În “lumina” Protocoalelor se pătrund mai exact şi mai adânc adevăratele cauze ale frământărilor sociale şi politice, generate cu o diabolică abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revoluţie Franceză încoace.

Astăzi, însă, lumea a început să se deştepte. O puternică suflare antimasonică, nu retrogradă, nu obscurantistă, nu pornind din motive religioase, ci luminată, naţională, izvorâtă din adâncul instinctului de conservare, se ridică ACUM tot mai impunătoare din Statele cele mai înarmate în lupta pentru existenţă. Această mişcare creşte pe zi ce trece, cucereşte pe indiferenţi şi converteşte pe umanitarişti, care totuşi simt că Patria este mai aproape decât Umanitatea. Lumea creştină a început să vadă primejdia, îi simte apăsarea şi încet, dar sigur, se ridică în sufletul fiecărui român revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile înşelătoare şi cosmopolite, înfăţişate de ea cu viclenie lumii întregi.

ATENŢIE! Protocoalele sunt un monument de acţiune satanică şi reprezintă izvorul tuturor ticăloşiilor umane actuale.

Protocoalele pun în lumină CAUSA CAUSORUM a decadenţei lumii actuale, atât la nivelul individului, cât şi la nivelul statului.

Citirea Protocoalelor trebuie să se facă temeinic, fără grabă, ca şi citirea unui document rarisim, de înţelegerea căruia depinde soarta întregii umanităţi.

Pentru a înţelege faptele petrecute şi decadenţa în care trăim, Protocoalele trebuie citite de cel puţin trei ori, eventual memorându-se, pentru a ne fi mai mereu la îndemână.

În Protocoale, francmasonii vorbesc şi hotărăsc în secret şi conspirativ; urmăriţi-i deci cu atenţie, cu foarte mare atenţie. După ce aţi terminat de citit, prezentaţi această broşură unică şi altora, aceasta fiind o datorie morală şi o cale de apărare a întregii umanităţi.

Protocoalele conţin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stăpânire a întregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale încheiate de diferitele secţiuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a ţinut în Elveţia, la Bâle (Basel), în 1897, şi formează programul masonic de cucerire mondială, program elaborat şi comunicat unor anumiţi “iniţiaţi”, pentru a se păstra o urmă scrisă a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea în care au căzut în mâinile “profanilor” aceste Protocoale, există două versiuni: prima, că au fost copiate de o femeie, soţie sau amantă a unui “iniţiat”, fiind apoi comunicate creştinilor pentru ca aceştia să se pună în gardă şi să ia măsuri de apărare; a doua, că au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii îl aveau într-o casă dintr-un oraş alsacian.

Lojele masonice au fost înfiinţate pentru a servi în lupta pentru supremaţie, luptă care are un pronunţat caracter antireligios şi în special anticreştin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte înalt (Ierarhia Superioară Secretă) le dirijează, inspiră, subvenţionează şi, fără ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibilă.

Într-o zi, când, conform opiniei lor, popoarele creştine vor fi dezbinate de francmasoni şi învrăjbite unul împotriva celuilalt de presa şi literatura bolnavă – la adăpostul liberalismului -, prin atentate, corupţie şi demoralizare, prin degenerare cauzată de tutun, alcool, droguri etc., prin criză economică mondială, prin lovituri de stat în diferite ţări, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonică.

Războaiele interne şi conflictele mondiale, pe care francmasonii ştiu să le dezlănţuie, vor grăbi venirea domniei despotismului masonic, în locul liberalismului statelor creştine. Atunci, în afară de “religia” masonică, toate religiile vor fi desfiinţate.

Un singur stat va fi suficient să cadă în mâinile francmasonilor, şi apoi toate celelalte vor cădea unul după altul, pentru ca, în final, “Regele” masonilor să domnească peste toată planeta astfel subjugată.

După cum vedem în zilele noastre, se merge cu paşi repezi spre finalizarea planului masonic, căci aceste “profeţii”, concretizate în cele 24 de Protocoale în anul 1897, deci acum aproape 100 de ani, au dus la subjugarea Rusiei de către francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora.

Pericolul masonic a început să fie dezvăluit lumii în anul 1902, când profesorul rus SERGHEI NILUS a scos o primă ediţie a Protocoalelor, ediţie care însă a dispărut imediat, fiind distrusă de francmasoni. În 1905 a apărut o altă ediţie, din care un singur exemplar figurează în catalogul lui British Museum din Londra. În 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui său AT.BUTMI, a scos o nouă ediţie a Protocoalelor, intitulată “L’ennemi du genre humain” (“Duşmanul neamului omenesc”). După lucrarea lui SERGHEI NILUS a apărut o altă ediţie în 1911, la mânăstirea Sf. Sergiu, ediţie care a fost tradusă şi de americani. Alte ediţii au apărut respectiv în anii 1911, 1912 şi 1917, ultima dintre acestea fiind distrusă de poporul rus. În 1920 au apărut la Berlin alte ediţii. Noi ediţii au apărut în limba franceză. SERGHEI NILUS, în introducerea făcută la ediţia din 1917, declară că foile conţinînd Protocoalele erau scrise în limba franceză şi că i-au fost remise de către ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat şi lui C.BUTMI. În 1901, doctorul mason Hertzl, anunţă Comitetul Masonic că anumiţi “dezertori”, au permis “păgânilor” (creştinilor) să cunoască tainele Protocoalelor, ceea ce confirmă sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.

Protocoale sunt în număr de douăzeci şi patru. Sunt mai mult nişte învăţături sau maxime, decât procese-verbale. Se pare că autorul sau autorii au urmărit să prezinte în douăzeci şi patru de lecţii doctrinele francmasonice, ţinta pe care o urmăresc din cele mai îndepărtate timpuri şi amănuntele celui din urmă plan de acţiune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci când totul va fi pregătit pentru a începe lupta hotărâtoare.

Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. – Francmasonii nu admit alt drept decât cel dat de forţă; liberalismul propagat de ei printre creştini a distrus religia creştină şi autoritatea statului.

2. – Aurul a intrat în mâinile Francmasoneriei şi, cu ajutorul lui, aceasta a pus mâna pe presă, dominând opinia publică ce comandă guvernele în statele democrate.
Ş
În Marea Britanie, publicaţii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, în Germania, Franţa, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date publicităţii, populaţia devenind astfel conştientă de primejdia reprezentată de Francmasonerie.

Poporul român trebuie să devină, de asemenea, conştient de pericolul existent şi, trecând peste orice ambiţii şi neînţelegeri mărunte, să se unească şi să se opună ofensivei masonice şi robirii neamului nostru. Unirea tuturor românilor este, aşadar, singura salvare.

Prezenta broşură conţine pasajele cele mai importante din cele 24 de Protocoale, fără nici o interpretare sau comentariu, aşa cum se găsesc ele în lucrarea originală.

OBSERVAŢII PE MARGINEA PROTOCOALELOR

Din cele expuse în Protocoale se poate constata că acestea formează un vast plan masonic de cucerire şi îngenunchiere a lumii creştine, conceput în cele mai mici amănunte.

Societatea şi sufletul individului au fost analizate într-un mod cu adevărat stiinţific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii să aibă unde să lovească. Pregătiţi în spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu într-o ţară sau două, ci pe întreg globul pământesc, bazându-se, deci, pe lipsa de pregătire a creştinilor. Minciuna, şantajul, perfidia, corupţia, trădarea, linguşirea, crima şi necinstea, în toate formele lor, sunt armele cu care luptă Francmasoneria.

TEXTUL PROPRIUZIS AL CELOR 24 DE PROTOCOALE ALE MARILOR MAEŞTRI FRANCMASONI

PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Dreptul, în viziunea francmasonilor, constă în forţă. Libertatea este o idee himerică. Liberalismul şi anarhia. Credinţa. Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitalului. Duşmanul intern. Mulţimea trebuie să fie păcălită. Anarhia şi efectele ei. Politica şi morala nu trebuie să aibă nimic comun. Dreptul trebuie să fie al celui mai tare. Puterea ascunsă francmasonică trebuie să fie de neînvins. Scopul francmasonic justifică întotdeauna mijloacele. Mulţimea este oarbă şi de aceea poate să fie atât de uşor manipulată de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul principal urmărit de francmasoni este autocraţia. Lichiorurile tari şi băuturile alcoolice în exces, care fac să slăbească conştiinţa creştinilor. Clasicismul. Desfrâul generalizat. Principiul şi regulile principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesară. Libertate, Egalitate, Fraternitate sau marea minciună. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocraţiei creştine trebuie să fie cât mai repede nimicite. Noua aristocraţie care trebuie să apară. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. Abstracţia utopică a libertăţii. Amovibilitatea (revocarea) reprezentanţilor poporului.

Să lăsăm la o parte vorbele goale şi să cercetăm fiecare idee în sine, să luminăm situaţia prin comparaţii şi deducţii.

Eu vă voi arăta, deci, sistemul nostru, atât din punctul nostru de vedere, cât şi din acela al creştinilor.

Trebuie cunoscut că oamenii care au instincte şi porniri rele, sunt mult mai numeroşi decât cei care au porniri bune. De aceea, cele mai bune rezultate se ating guvernând pe oameni prin violenţă şi teroare, nu prin discuţii academice. Fiecare om este însetat de putere, fiecare ar voi să se facă dictator, dacă ar putea. În acelaşi timp, sunt foarte mulţi cei care ar fi oricând gata să jertfească bunurile celorlalţi, pentru a-şi atinge propriul lor bine.

Ce lucru a ţinut şi ţine în frâu fiarele sălbatice care se numesc oameni? Ce i-a călăuzit până acum? La început ei s-au supus puterii oarbe a pumnului, mai târziu legii, care nu este decât aceeaşi putere, dar mascată. De aceea ajungem la concluzia că dreptul e în forţă, dreptatea este de partea puterii.

Libertatea este o idee, un gând, un fapt. Trebuie ştiut cum să se fluture această idee, când este nevoie să fie atras poporul în cursa vicleană a unei idei, în jurul unui anumit partid, mai ales dacă acest partid are de gând să îl zdrobească pe cel aflat la putere. Problema aceasta devine uşoară dacă adversarul îşi găseşte puterea în ideea de libertate, în ceea ce se numeşte liberalism, şi mai ales dacă îşi jerfeşte ceva din putere pentru această idee. Iată în ce va constata atunci triumful teoriei instituite de noi: frânele slăbite ale puterii sunt luate în mână de către alţii, deoarece forţa oarbă a maselor nu poate rămâne nici o singură zi fără să fie strunită şi pentru că noua putere nu face decât să ia locul celei vechi, deja slăbite prin ideea de liberalism.

În zilele noastre, puterea aurului a înlocuit puterea guvernelor liberale. A fost o vreme când domnea credinţa. Ideea de libertate este acum irealizabilă, deoarece nimeni nu ştie să se folosească de ea într-o măsură dreaptă. Este suficient să fie lăsat poporul să guverneze câtva timp singur, pentru ca această autonomie să se transforme de îndată în destrăbălare. Iar în clipa aceea se nasc dezbinări care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se mistuie şi unde mărimea lor se preface în cenuşă.

Fie că Statul se istoveşte de propriile lui frământări, fie că certurile sale lăuntrice îl aduc în stare de a fi la bunul plac al duşmanilor din afară, din acel moment el poate fi socotit ca pierdut şi fără de scăpare. El intră astfel în stăpânirea noastră. Puterea capitalului, care acum este în întregime în mâinile noastre, îi apare atunci acestui Stat ca o luntre de scăpare, de care este silit să se agaţe pentru a nu se îneca.

Pe aceia pe care sufletul lor simţitor i-ar face să considere netrebnice aceste gânduri, i-aş întreba: dacă un Stat are doi duşmani şi dacă îi este îngăduit să folosească împotriva unuia dintre ei, duşmanul din afară, toate mijloacele de luptă, ca de pildă: de a nu-i aduce la cunoştinţă planurile de atac şi de apărare, de a-l surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, fără ca toate acestea să fie privite ca imorale; de ce, aceleaşi măsuri întrebuinţate de noi împotriva unui duşman şi mai rău, care urmăresc să dărâme ordinea socială şi proprietatea, ar fi privite ca neîngăduite şi imorale?

O minte bine cumpănită poate oare nădăjdui să aibă şansa să cârmuiască cu folos popoarele prin îndemnuri cuminţi sau prin convingere atunci când calea e deschisă contrazicerii, fie chiar nesocotită şi fără însemnătate, dar totuşi ademenitoare pentru poporul care înţelege totul numai uşurel, la suprafaţă? Oamenii, fie că fac parte din pătura de jos, fie că nu, sunt cârmuiţi de micile lor patimi, de obiceiurile, de tradiţiile şi de teoriile lor sentimentale. Sunt robi inconştienţi ai împărţirii în partide care se împotrivesc înţelegerii celei mai cuminţi. Orice hotărâre a mulţimii atârnă de o majoritate întâmplătoare şi este mai mereu superficială. Fără a cunoaşte tainele politice, mulţimea ia hotărâri fără rost; şi atunci un fel de anarhie sapă pe dedesubt guvernul.

Politica nu are nici o legătură cu morala. Guvernul, care se lasă condus de morală, nu este politic şi, prin urmare, puterea lui este şubredă. Acela care vrea să domnească trebuie să se folosească de viclenie şi făţărnicie. Marile însuşiri ale poporului – sinceritatea şi cinstea – sunt defecte pentru politică, pentru că ele doboară regi şi tronuri mai uşor decât duşmanul cel mai puternic. Aceste însuşiri trebuie să le lăsăm regatelor creştine; noi nu trebuie în nici un caz să le luăm drept călăuză.

Scopul nostru este să avem în mână puterea. Cuvântul DREPT este o idee abstractă pe care nimic nu o îndreptăţeşte. Acest cuvânt nu înseamnă decât atât: “Dă-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi că sunt mai tare decât tine”. Unde începe şi unde se sfârşeşte dreptul?

Într-un Stat unde puterea este rău organizată, unde legile de guvernare au devenit impersonale şi uşor de ocolit, în urma drepturilor nenumărate întemeiate de liberalism, eu socotesc că este un nou drept al meu să mă arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor şi asupra tuturor regulilor stabilite, şi să le răstorn; să pun mâna pe legi, să clădesc toate instituţiile şi să mă fac stăpânul celor care mi-au predat mie drepturile pe care le dăduse forţa lor şi de care s-au lepădat de bună voie, din liberalism.

Din pricina slăbiciunii de astăzi a tuturor puterilor, stăpânirea noastră va fi mai trainică decât oricare alta, pentru că ea nu va putea fi înfrântă. Pentru aceasta este însă necesar ca ea să se fi înrădăcinat atât de bine, încât nici un şiretlic să nu o mai poată dărâma.

Din răul trecător pe care suntem siliţi să-l facem acum, se va naşte ulterior binele unui guvern neclintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existenţei naţionale, tulburat de liberalism. Rezultatul îndreptăţeşte mijloacele. Să ne orientăm cu luare aminte în planurile noastre, mai puţin asupra celor bune şi morale şi cel mai mult asupra celor trebuincioase şi folositoare.

Avem înaintea noastră un plan, în care este trasă în mod strategic linia de care nu ne putem îndepărta, fără a primejdui opera mai multor veacuri.

Pentru a găsi mijloacele care duc la acest scop, trebuie să ţinem seama de laşitatea, de nemernicia, nestatornicia mulţimii, de neputinţa ei de a înţelege şi cumpăni posibilităţile şi împrejurările propriei sale vieţi şi ale bunăstarii sale. Trebuie să înţelegem că puterea mulţimii este oarbă, nesăbuită, cel mai adesea ea nu gândeşte, ci se ia după orice zvon. Un orb nu poate călăuzi un alt orb fără ca să-l ducă la prăpastie. Tot astfel, membrii mulţimii, ieşiţi din popor – oricât le-ar fi mintea de genială -, nu pot pretinde să conducă poporul fără a-l pierde în întregime, din pricină că ei nu înţeleg nimic din politică.

Numai un individ pregătit încă din copilărie pentru autocraţie poate recunoaşte graiul politicii şi realitatea ei. Un popor lăsat pe seama lui proprie, adică pe seama celor ridicaţi din sânul său, se ruinează prin certurile partidelor aţâţate de setea de putere, şi prin dezordinile care se nasc de aici. Este oare cu putinţă ca poporul să judece liniştit, fără duşmănii lăuntrice şi să conducă afacerile ţării, care nu pot fi amestecate cu interesele personale? Se pot ei apăra împotriva duşmanilor din afară? Nu, e cu neputinţă! Un plan împărţit în atâtea capete câte are mulţimea îşi pierde unitatea, devine de neânţeles şi fără putinţă de a fi înfăptuit.

Numai un autocrat (un singur stăpân atotputernic) poate alcătui planuri mari şi limpezi, poate aşeza la locul său fiecare lucru, în mecanismul maşinii guvernamentale. Să recunoaştem, deci, că un guvern folositor ţării şi în stare să-şi atingă scopul propus, trebuie să fie condus de un singur individ responsabil. În anarhia absolută, civilizaţia nu poate exista. Ea nu este opera poporului ci a conducătorului ei, oricare ar fi el. Mulţimea este un barbar ce îşi arată barbaria la orice prilej. Îndată ce poporul apucă în mâini libertatea, ea se transformă foarte repede în anarhie, care e treapta cea mai deplină a barbariei.

Închipuiţi-vă dobitoacele acelea umane îmbibate de alcool, năucite de vin, cărora li se va da dreptul de a bea fără măsură, în acelaşi timp în care li se va da libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noştri să decadă până la o asemenea treaptă. Popoarele creştine sunt îndobitocite de băutură. Tinereţea le este irosită şi înjosită de studiile clasice complet inutile şi de desfrânarea precoce la care i-au impus agenţii noştri: profesorii, oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi însăşi negustorii noştri şi chiar femeile noastre din localurile de petrecere ale creştinilor. În rândul acestora din urmă eu număr şi pe aşa zisele “femei din lumea bună”, care la rândul lor imită de bună voie, ca nişte maimuţe, luxul şi desfrânarea celor dintâi.

Cuvântul nostru de ordine este: putere cu orice preţ şi făţărnicie. Singură puterea poate învinge în politică, mai ales când este ascunsă în talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violenţa trebuie să fie un principiu, viclenia şi făţărnicia o regulă pentru guvernele care nu vor să-şi predea coroana în mâinile agenţilor unei noi puteri. Acest rău este singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care îl urmărim noi. De aceea, noi nu trebuie să ne oprim în faţa mituirii, înşelătoriei, trădării, ori de câte ori ele ne pot servi atingerii scopului nostru. În politică trebuie să te pricepi să iei proprietatea altuia fără a şovăi, mai ales dacă poţi obţine prin acest mijloc supunerea şi puterea.

Statul nostru, în această cucerire paşnică, are dreptul să înlocuiască grozăviile războiului prin condamnări la moarte mai puţin văzute şi mai folositoare, necesare adeseori pentru a întreţine teroarea aceasta care face popoarele să asculte orbeşte. O neînduplecare constantă, dar straşnică este cel mai mare susţinător al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai în folosul nostru, este chiar de datoria noastră să ne ţinem de acest program al violenţei şi făţărniciei. O asemenea doctrină bazată pe calcul este tot atât de folositoare ca şi mijloacele pe care le întrebuinţează. Nu numai prin aceste mijloace, dar şi prin această doctrină a neînduplecării, vom învinge şi vom robi Guvernului nostru Suprem toate celelalte guverne. Va fi îndeajuns să se ştie că suntem neînduplecaţi, pentru ca orice nesupunere să înceteze.

Noi, încă din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, cuvinte repetate de atâtea ori de către papagalii inconştienţi care, atraşi din toate părţile de această momeală, nu s-au folosit de ea decât pentru a nimici prosperitatea lumii şi adevărata libertate individuală, altădată atât de bine asigurată prin constrângerea mulţimii. Oamenii care s-au crezut inteligenţi, n-au ştiut să descurce înţelesul ascuns al acestor cuvinte şi n-au văzut deloc că ele se contraziceau, ei nu au văzut că în realitate nu există egalitate în natură şi că nu poate să existe libertate, că natura însăşi a creat inegalitatea minţilor, a caracterelor şi a inteligenţelor, atât de mult supuse legilor ei. Aceşti oameni nu au înţeles că mulţimea este o putere oarbă şi că parveniţii pe care şi-i alege pentru a o guverna, nu sunt mai puţini orbi în politică decât ea însăşi. N-au înţeles că iniţiatul, cel introdus în tainele politicii, fie el chiar un prost, poate guverna, în vreme ce mulţimea neiniţiaţilor, fie chiar plini de geniu, nu înţeleg nimic din politică. Toate aceste gânduri nu le-au venit deloc în minte creştinilor. Totuşi, pe aceasta se întemeia principiul guvernământului drastic. Tatăl, Domnitorul, transmitea fiului său secretele politicii, necunoscute, în afară de membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni să nu le poată trăda. Mai târziu, obiceiul transmiterii adevăratelor principii ale politicii, s-a pierdut. Izbânda operei noastre s-a mărit mult prin aceasta.

Totuşi, în lumea întreagă, cuvintele LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE au adus în rândurile noastre, prin mijlocirea agenţilor noştri orbi, legiuni întregi de creştini care ne purtau cu însufleţire steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei nişte viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugând peste tot pacea, solidaritatea, stăpânind pe dedesubt toate instituţiile Statului. Veţi vedea din cele ce urmează să vă comunicăm, că aceasta ne-a folosit cel mai mult nouă. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putinţa de a obţine cheia cea mai importantă sau, mai bine zis, de a desfiinţa privilegiile pe care era întemeiată aristocraţia creştinilor şi singurul mijloc de apărare ce-l aveau împotriva noastră popoarele şi naţiunile. Pe ruinele jalnice ale aristocraţiei naturale şi ereditare noi ne-am ridicat aristocraţia noastră, a inteligenţei şi a banului. Am luat drept bază a acestei noi aristocraţii bogăţia, care depinde de noi, şi ştiinţa, care este îndrumată de maeştrii noştri.

Izbânda noastră a mai fost mult uşurată şi prin faptul că, în legăturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am ştiut întotdeauna să atingem şi să influenţăm corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinăria, lăcomia, neîndestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slăbiciuni omeneşti, luate în parte, fiind în stare să înăbuşe gradat neatârnarea gândului, punând voinţa oamenilor în slujba celor care astfel le cumpără sufletul.

Ideea abstractă a libertăţii ne-a dat putinţa de a face mulţimea să înţeleagă că un guvern nu este altceva decât un locţiitor al proprietarului ţării, adică al poporului, şi că poate fi schimbat aşa cum se schimbă mănuşile învechite.

Amovibilitatea (faptul de a fi revocat) reprezentanţilor poporului îi pune totdeauna la dispoziţia noastră; ei depind de alegerea noastră.

AL II-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Toate războaiele economice sunt de fapt temelia supremaţiei francmasonice. Administraţia vizibilă şi “Consilierii francmasonici secreţi care acţionează din umbră”. Succesul foarte mare al tuturor doctrinelor distrugătoare. Asimilarea anumitor principii francmasonice în politică. Rolul de manipulator eficient al maselor care revine presei. Preţul socotit al aurului şi valoarea victimelor omeneşti. Este în interesul nostru ca războaiele să nu urmărească, dacă se poate, câştiguri teritoriale. Războiul fiind astfel mutat pe terenul economic, naţiunile vor simţi puterea stăpânirii noastre şi situaţia va pune pe cei doi vrăjmaşi la dispoziţia agenţilor noştri internaţionali, care au mii de ochi pe care nici o graniţă nu-i poate opri. Atunci drepturile noastre internaţionale vor covârşi drepturile naţionale, în adevăratul înţeles al cuvântului, şi ele vor guverna popoarele la fel cum reglementează dreptul civil al Statelor legăturile dintre supuşii lor.

Administratorii, aleşi cu grijă din popor de către noi dintre creştinii inconştienţi cei mai slugarnici, nu vor fi niciodată oameni competenţi pentru administraţia ţării. În acest chip ei vor deveni nişte păpuşi trase de aţă de către inteligenţii şi genialii noştri sfetnici, de către specialiştii noştri, crescuţi şi pregătiţi încă din copilărie în vederea administrării afacerilor lumii întregi. Voi ştiţi că specialiştii noştri şi-au câştigat cunoştinţele necesare administrării şi punerii în practică a planurilor noastre politice, din experienţa istoriei, din studiul tuturor evenimentelor importante.

Creştinii nu se orientează după practica observaţiilor imparţiale culese din istorie, ci după o rutină teoretică, incapabilă de a ajunge la vreun rezultat real. De aceea niciodată noi nu ne vom orienta după ei; să-i lăsăm să-şi mai petreacă încă ceva timp ca să se mai hrănească cu noi nădejdi şi noi petreceri, sau cu amintirea plăcerilor trecute. Să-i lăsăm să creadă în însemnătatea pe care le-am inspirat-o, relativ la legile ştiinţei, la teorii. Tocmai de aceea propagăm în continuu, prin presa noastră, încrederea lor oarbă în aceste legi. Clasa inteligentă a creştinilor va fi mândră de cunoştinţele sale şi, fără a le examina în mod logic, ea va pune în aplicare toate învăţăturile ştinţei născocite de către agenţii noştri pentru a le călăuzi minţile în direcţia care ne este trebuincioasă nouă.

Să nu credeţi nici o clipă că aceste afirmaţii sunt fără o bază serioasă: gândiţi-vă la succesul pe care l-am ştiut făuri cu Darwinismul, Marxismul, Nietzscheismul. Însă numai nouă influenţa cu adevărat rea a acestor tendinţe trebuie să ne fie cunoscută.

Trebuie permanent să ţinem cont de ideile, caracterele, tendinţele moderne ale popoarelor, pentru a nu face greşeli în politică şi în administrarea afacerilor. Sistemul nostru, ale cărui părţi pot fi alcătuite în mod deosebit după popoarele pe care le întâlnim în drumul nostru, nu poate reuşi dacă realizarea sa practică nu este bazată pe confruntarea rezultatelor trecutului cu prezentul.

Statele de astăzi au o mare putere ce poate fi influenţată foarte mult: PRESA. Rolul presei este de a arăta nemulţumirile aşa-zise intolerabile, de a aduce la cunoştinţă plângerile poporului, de a crea nemulţumiţi şi de a le pune la dispoziţie un glas.

Presa întruchipează în aparenţă libertatea cuvântului. Dar Statele nu au ştiut să folosească această putere şi acum ea a căzut aproape în întregime în mâinile noastre. Prin ea noi am obţinut o mare trecere, cu toate că am stat în umbră, mulţumită ei am strâns în mâinile noastre AURUL, în ciuda valurilor de sânge şi de lacrimi în mijlocul cărora am fost siliţi să ni-l agonisim. Dar toate acestea le-am răscumpărat, până la urmă, jertfind pe mulţi dintre ai noştri. Fiecare victimă din rândurile noastre, valorează cât mii de creştini înaintea lui Dumnezeu.

AL III-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Şarpele francmasonic simbolic şi semnificaţia lui secretă. Nestabilitatea urmărită a balanţei constituţionale. Teroarea necesară care se inoculează în palate. Puterea francmasonică şi ambiţia. Maşinile ridicole de vorbit, parlamentare şi pamfletele. Abuzurile curente ale puterii. Sclavia economică. “Adevărul poporului”. Acaparatorii şi aristocraţia. Armata secretă a francmasonilor. Accelerarea prin toate mijloacele a degenerării creştinilor. Foamea generalizată şi dreptul de neclintit al capitalului. Venirea şi încoronarea “stăpânului planetar universal”. Scopul fundamental secret al programelor viitoarelor şcoli populare ale francmasonilor. Secretul ştiinţei ordinii sociale. Criza economică generală provocată de francmasonerie. Siguranţa celor care care sunt de ai “Noştri”. Despotismul prestabilit al francmasonilor şi domnia necesară a raţiunii. Pierderea unui călăuzitor. Francmasoneria şi cum a provocat chiar ea în realitate “Marea” Revoluţie Franceză. Regele despot este o prefigurare a “STĂPÂNULUI PLANETAR UNIVERSAL”. Cauzele de bază ale invulnerabilităţii francmasoneriei mondiale. Libertatea este o himeră.

Vă pot anunţa că suntem deja aproape de ţelul final. Încă puţin timp şi cercul se va închide. Când cercul va fi închis, toate Statele Europei vor fi cuprinse în el ca în nişte cătuşe puternice.

Balanţa constituţională va fi în curând răsturnată, deoarece noi am falsificat-o în aşa fel ca să se aplece când într-o parte, când într-alta, până ce, în sfârşit, se va prăbuşi. Creştinii credeau că au făurit-o destul de puternică şi aşteptau întotdeauna ca cele două talere să fie în echilibru. Acum persoanele domnitoare sunt puse la zidul infamiei de către reprezentanţii lor, care fac neghiobii şi se lasă târâţi de către puterea lor, fără control şi fără responsabilitate. Aceşti reprezentanţi îşi datorează puterea terorilor prin care sunt stăpânite Palatele. Persoanele domnitoare, nemaiavând deloc legătură cu poporul lor, nu se mai înţeleg cu el şi nu se pot apăra împotriva persoanelor lacome după putere. Puterea clarvăzătoare a persoanelor domnitoare şi puterea oarbă a poporului fiind acum despărţite de către noi, şi-a pierdut toată însemnătatea; separate, sunt în prezent tot atât de neputincioase precum orbul fără toiag.

Pentru a îndemna pe ambiţioşi să abuzeze de putere, noi am pus faţă în faţă toate forţele, dezvoltând şi amplificând toate înclinaţiile lor liberale către independenţă. În acest scop am încurajat orice acţiune rea, am înarmat toate partidele, am făcut din putere ţinta tuturor ambiţiilor. Am transformat în arene de luptă Statele unde se dezvoltă şi se manifestă astfel de tulburări. Încă puţină vreme şi dezordinea, împreună cu falimentul, vor apare peste tot.

Neobosiţii limbuţi au transformat şedinţele Parlamentelor şi adunărilor administrative în sterile lupte oratorice. Ziariştii îndrăzneţi, pamfletari fără ruşine, atacă zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregăti prăbuşirea în final a tuturor instituţiilor şi atunci totul va fi răsturnat sub loviturile mulţimii înnebunite.

Popoarele sunt înlănţuite prin munca grea, cu mai multă eficienţă şi tărie decât au fost înlănţuite de sclavie şi robie. Din sclavia antică ori din robia Evului Mediu se mai putea scăpa uneori, într-un fel sau altul. Sclavii puteau fi răscumpăraţi, dar astăzi noi urmărim ca majoritatea oamenilor să nu poată scăpa de mizerie. Drepturile pe care noi le-am înscris în constituţii sunt himerice închipuiri pentru mulţime deoarece ele sunt neadevărate. Toate aceste aşa-zise “drepturi ale poporului” nu pot exista decât în închipuire, fiindcă în realitate ele nu pot fi înfăptuite niciodată. Pentru muncitorul proletar, încovoiat şi epuizat de munca lui grea, zdrobit de o crudă soartă, ce preţ are dreptul dat vorbăreţilor de a flecări, dreptul dat ziariştilor de a scrie tot soiul de nerozii alături de lucruri serioase, din moment ce proletariatul nu trage alt folos din constituţie decât nenorocitele fărâmituri pe care i le aruncăm de la masa noastră îmbelşugată, în schimbul unui vot favorabil planurilor complicilor şi agenţilor noştri? Drepturile republicane sunt o amăgire pentru bietul om: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i îngăduie să se folosească de ele; în schimb, aceste drepturi îi iau şi garanţia unui câştig statornic şi sigur, punându-l la bunul plac al grevelor patronilor sau camarazilor.

Sub conducerea noastră, poporul a distrus aristocraţia (nobilimea), care-i era ocrotitoarea şi mama hrănitoare naturală, de a cărei înflorire depindea şi bunăstarea poporului. Acum când aristocraţia este distrusă, poporul a căzut sub stăpânirea hrăpăreţilor, a speculanţilor îmbogăţiţi, care îl apasă într-un chip nemilos.

Noi vom apărea mai târziu muncitorului ca nişte eliberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialişti, de anarhişti de comunişti pe care, sub pretext de solidaritate, o susţinem totdeauna înfruntând printre ei membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocraţia, care se bucura de dreptul asupra muncii lucrătorilor, avea interes ca muncitorii să fie sătui, sănătoşi şi puternici. Interesul nostru este, dimpotrivă, ca toţi creştinii să degenereze cât mai repede. Puterea noastră izvorăşte din lipsuri, din foame cronică, din slăbiciunea muncitorului, deoarece toate acestea îl supun voinţei noastre şi îl fac să-şi piardă şi puterea şi hotărârea de a se împotrivi acestei voinţe. Foamea dă capitalului mai multe drepturi asupra muncitorului decât căpătase aristocraţia de la puterea regilor şi a legilor. Prin mizerie şi prin ura pe care o produce ea, noi îndrumăm mulţimile, ne folosim de mâinile lor pentru a zdrobi pe cei ce se împotrivesc planurilor noastre.

Atunci când va veni vremea ca regele nostru universal, al întregii planete, să fie încoronat, toate aceste mâini vor mătura din calea noastră tot ceea ce ar putea fi o piedică.

Creştinii aproape că au pierdut obişnuinţa de a gândi fără ajutorul sfaturilor noastre ştiinţifice. Iată de ce ei nu văd trebuinţa grabnică de a face ceea ce vom face noi atunci când ne va fi sosit domnia şi anume de a propăvădui în şcolile primare singura ştiinţă adevărată, care e cea dintâi dintre toate ştiinţele ordinii sociale, ale vieţii omeneşti şi ale existenţei sociale, ştiinţa care arată diviziunea muncii şi împărţirea oamenilor în clase şi condiţii deosebite.

Trebuie ca fiecare să ştie că niciodată nu poate exista egalitate în urma deosebitelor feluri de muncă la care sunt supuşi oamenii, că nu pot fi toţi deopotrivă răspunzători înaintea legii; că, de pildă, răspunderea nu e aceeaşi pentru acela care nu aduce atingere decât cinstei lui proprii. Adevărata ştiinţă a ordinii sociale, în taina căreia noi nu lăsăm să pătrundă creştinii, ar arăta tuturor că locul şi munca fiecăruia trebuie să fie diferită, pentru a nu fi un izvor de încurcături în urma lipsei de potrivire dintre educaţie şi muncă. Învăţând această ştiinţă (şi încă din şcolile primare) popoarele se vor supune de bună voie puterilor şi ordinii sociale stabilite de către ei în Stat. Dimpotrivă însă, în starea de azi a ştiinţei, aşa cum am făurit-o noi, poporul încrezându-se orbeşte în cuvântul tipărit nutreşte, în urma neadevărurilor pe care le crede şi cu care îi întreţinem prostia, o ură împotriva tuturor poziţiilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece el nu înţelege importanţa fiecărei poziţii sociale.

Această duşmănie va creşte încă în urma crizei economice, care se va sfârşi prin încetarea operaţiunilor de bursă şi a mersului industriei.

Când vom da naştere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem, prin aurul care se află în întregime în mâinile noastre) unei crize economice generale, atunci vom arunca în stradă mulţimi întregi de muncitori în aceeaşi zi, în toate ţările Europei.

Aceste mulţimi nemulţumite vor vărsa cu sete sângele acelora pe care, în simplitatea neştiinţei lor, îi pizmuiesc încă din copilărie şi ale căror bunuri le vor putea atunci jefui.

Ele însă nu se vor atinge de ai noştri, deoarece momentul atacului ne va fi cunoscut dinainte şi vom lua toate măsurile pentru a ne pune la adăpost.

Am spus că progresul îi va supune pe toţi creştinii domniei raţiunii. Astfel va fi manifestat despotismul nostru; el va şti să liniştească toate frământările prin măsuri straşnice şi exemplare; el va şti să gonească liberalismul din toate instituţiile.

Când poporul vede că i s-au făcut, în numele libertăţii, atâtea concesiuni şi avantaje, îşi închipuie prosteşte că el este stăpânul şi se aruncă avid asupra puterii dar, bineânţeles, se izbeşte de o mulţime de piedici. Atunci el nu se gândeşte să se întoarcă de unde a plecat, ci începe să-şi caute un nou conducător şi, astfel, fără să-şi dea seama, el îşi depune toate puterile la picioarele noastre. Amintiţi-vă de Revoluţia Franceză, căreia noi i-am dat numele de “Mare”; tainele pregătirii ei ne sunt bine cunoscute deoarece ea a fost în întregime opera noastră.

De atunci noi ducem poporul de la o dezamăgire la alta, cu scopul ca să se lipsească chiar şi de ceea ce este bun, în folosul viitorului Rege-despot, pe care în viitor îl pregătim lumii.

Astăzi suntem atotputernici ca putere internaţională, căci dacă suntem atacaţi într-un Stat, suntem apăraţi de celelalte. Laşitatea nesfârşită a popoarelor creştine care se târăsc înaintea puterii, care sunt nemiloase faţă de mici slăbiciuni şi greşeli, dar complet iertătoare faţă de nelegiuirile cele mari, care nu vor să recunoască contradicţia dintre ideea libertăţii, care sunt răbdătoare până la jertfă în faţa puterii brutale a unui despot îndrăzneţ – iată ce ne înlesneşte din plin neatârnarea noastră. Aceste popoare creştine suferă şi rabdă de la prim-miniştrii lor nedreptăţi evidente pentru care ar fi tăiat capul la douăzeci de regi.

Cum se poate explica pentru noi un asemenea fenomen ce pune în evidenţă o asemenea inconsecvenţă a maselor populare în faţa unor stări de lucruri care par a fi de aceeaşi natură? Fenomenul acesta se explică prin faptul că aceşti dictatori – primii miniştri – fac ca să se spună la urechea poporului, prin agenţii lor, că, dacă ei pricinuiesc neajunsuri mari Statelor, toate acestea le fac numai pentru scopul final de a asigura ulterior fericirea popoarelor, înfrăţirea lor internaţională, solidaritatea, drepturile egale pentru toţi. Bineînţeles, niciodată nu li se spune că această înfrăţire nu trebuie să se facă decât sub ghidarea şi stăpânirea noastră.

Şi iată cum poporul osândeşte pe cei drepţi şi-i iartă pe cei foarte vinovaţi, încrezându-se din ce în ce mai mult că doar el singur poate face tot ceea ce îi place. În asemenea împrejurări, până la urmă, poporul nimiceşte orice orânduire liniştită şi dă naştere la nedreptate şi neorânduire la fiecare pas.

Cuvântul LIBERTATE împinge repede la luptă societăţile omeneşti împotriva oricărei puteri, fie ea chiar a lui Dumnezeu şi a firii. Iată pentru ce, după ridicarea noastră la domnie, va trebui să fie scos acest cuvânt din vocabularul omenesc ca fiind principiul brutalităţii, care schimbă mulţimile în fiare sălbatice. Este adevărat că aceste fiare adorm totdeauna după ce s-au adăpat cu sânge şi că atunci e uşor să le prinzi în lanţuri. Dar dacă nu li se dă sânge, atunci ele nu dorm, ci luptă.

AL IV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Diferitele stadii necesare ale unei Republici. Francmasoneria exterioară şi secretele sale. Libertatea şi credinţa. Concurenţa internaţională a comerţului şi industriei în viziunea francmasoneriei. Rolul esenţial al speculaţiei. Cultul aurului ca valoare fundamentală la francmasoni.

Fiecare Republică trece prin diferitele trepte de dezvoltare, prin diferite stadii.

Primul stadiu cuprinde cele dintâi zile de nebunie ale unui orb care se aruncă în dreapta şi în stânga. Al doilea este cel al demagogiei din care se naşte anarhia; apoi vine în mod inevitabil despotismul; nu un despotism legal şi pe faţă şi, prin urmare, răspunzător, ci un despotism nevăzut şi necunoscut, dar totuşi eficient şi foarte simţit; despotismul desfăşurat de către o organizaţie secretă care acţionează cu scrupule cât mai puţine şi care operează sub scutul cât mai multor agenţi, a căror înlăturare la momentul necesar nu numai că nu-i face nici un rău (acestei organizaţii), ci chiar o ajută, scutind-o să-şi cheltuiască mijloacele sale cu răsplătirea unor servicii prea îndelungate.

Cine ar putea răsturna o putere nevăzută? Căci puterea noastră este una de felul acesta. Francmasoneria exterioară, de la suprafaţă, nu serveşte decât pentru acoperirea planurilor noastre; planul final al acţiunii acestei puteri, ba chiar şi locul organizaţiilor sale, SUPREM CONDUCĂTOARE, vor rămâne totdeauna necunoscute poporului.

Libertatea în sine ar putea fi complet nevătămătoare şi ar putea exista într-un Stat fără a aduce vreun rău bunăstării popoarelor, dacă ea s-ar sprijini pe legile credinţei în DUMNEZEU şi ale frăţiei omeneşti, străină de acea egalitate care este dezminţită chiar de legile firii, care a statornicit înfrânarea şi supunerea. Având o asemenea credinţă, poporul s-ar lăsa guvernat de către autoritatea parohiilor şi ar merge înainte, umil şi paşnic, sub conducerea păstorului său sufletesc, împăcat cu împărţirea făcută de Dumnezeu a bunurilor acestei lumi. Iată de ce trebuie să dărâmăm complet credinţa în cele divine şi trebuie să smulgem din mintea creştinilor însuşi gândul Dumnezeirii şi al Sufletului, pentru a le înlocui cu meschine calcule şi lipsuri materiale.

Pentru ca cele mai alese şi elevate suflete ale creştinilor să nu aibă aproape de loc timp să cugete şi să observe, trebuie să-i abatem pe creştini de la aceste preocupări, împingându-i numai către grijile industriei şi ale comerţului. În acest chip toate naţiunile îşi vor urmări doar câştigurile lor şi, luptând fiecare cu îndârjire pentru propriile foloase, nu vor băga de seamă care este duşmanul lor comun. Însă, pentru ca libertatea să poată astfel dezbina şi nimici în întregime societatea creştinilor, trebuie să facem din speculaţie baza industriei. Procedând astfel, nici una dintre bogăţiile pe care industria le va scoate din pământ nu va rămâne în mâna industriaşilor, ci toate se vor spulbera în speculaţii, adică, în final, vor cădea în pungile noastre.Lupta tenace şi înfierbântată pentru expansiune şi loviturile vieţii economice a creat şi va crea societăţi dezamăgite, reci şi fără suflet. Aceste societăţi vor avea o spontană groază de politica morală şi superioară şi de religie. Singura lor călăuză va fi calculul meschin, adică aurul pentru care vor avea un adevărat cult din pricina bunurilor materiale pe care le poate procura. Atunci clasele de jos ale popoarelor ne vor urma în lupta noastră împotriva clasei inteligente a creştinilor de la putere, care sunt potrivnicii noştri, şi ei vor face aceasta nu de dragul binelui şi nici pentru a pune mâna pe bogăţii, ci numai din ura ce o poartă celor supuşi.

AL V-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Crearea unei cât mai puternice centralizări a Guvernului. Mijloacele tainice de a-şi însuşi puterea care sunt specifice francmasoneriei. De ce adeseori statele nu se pot înţelege între ele. Elitismul generator de mândrie al francmasonilor. Aurul şi banii sunt totdeauna motorul principal care face să se mişte toate mecanismele în state. Monopolurile create de francmasoni în comerţ şi în industrie. Importanţa nebănuită a criticii. Instituţiile statului aşa “cum se văd”. Oboseli şi plictiseli cauzate de excesul de cuvântări. Cum se pote pune pe deplin stăpânire pe opinia publică? Importanţa deosebită a iniţiativei particulare. Guvernul francmasonic suprem.

Ce formă de administraţie se poate da unor State în care stricăciunea, corupţia a pătruns peste tot, unde nu poţi ajunge la bogăţie decât prin acele viclene surprize îndemânatice care sunt pe jumătate pungăşii? Unde domneşte neînfrânarea moravurilor, unde moralitatea şi cinstea nu se susţin decât cu pedepse şi legi aspre, iar nu pentru că ar fi înţelese şi primite de bună voie; unde simţămintele de Patrie şi Religia sunt înăbuşite de credinţe cosmopolite? Ce altă formă de guvernare să se dea acestor societăţi, decât forma despotică pe care o vom descrie mai departe? Noi vom călăuzi atunci în mod mecanic viaţa politică a supuşilor noştri prin legi noi. Aceste legi vor lua înapoi, una câte una, avantajele şi prea marile libertăţi care au fost împărţite de către creştini, iar domnia noastră va pune temeliile unui despotism atât de măreţ, încât doar el va fi în stare, oricând şi oriunde, să impună tăcere creştinilor care vor voi să ni se împotrivească şi care vor fi nemulţumiţi.

Ni se va spune că despotismul despre care vorbesc nu ţine seama de progresele moderne. Vom dovedi contrariul.

Atunci când popoarele considerau persoanele domnitoare ca o întruchipare a Voinţei Dumnezeieşti, ele se supuneau fără murmur absolutismului regilor, dar din ziua în care le-am picurat în suflet gândul propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe nişte simpli muritori de rând. Ungerea Sfântă n-a mai împodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credinţa în Dumnezeu; autoritatea a fost târâtă în stradă, adică într-un loc de proprietate publică, iar noi am pus astfel îndată mâna pe ea.

Mai mult încă, arta noastră de a guverna masele şi pe indivizi cu ajutorul unei teorii şi a unor jocuri de cuvinte meşteşugit alcătuite, ori prin reglementări ale vieţii sociale şi prin tot felul de alte mijloace dibace – pe care creştinii nu le înţeleg deloc – face şi ea parte din geniul nostru administrativ, crescut în spiritul de analiză, de observaţie şi de o mare eficienţă în concepţii, cum până acum nimeni nu a mai avut şi nu ni se poate asemăna. La fel, nimeni nu se poate compara cu noi în alcătuirea planurilor de acţiune politică şi de solidaritate a noastră. Numai Iezuiţii ar putea să stea alături de noi în această privinţă, dar noi am reuşit să-i discredităm în faţa mulţimii stupide, din pricină că ei formau o organizaţie vizibilă, în timp ce noi rămânem mereu în umbră împreună cu organizaţia noastră secretă. De altfel noi ştim că lumii nu-i pasă ce stăpân are.

O alianţă trainică între toţi creştinii din lume ne-ar putea opri oricând pentru câtva timp, dar acum noi ştim că suntem scutiţi de această primejdie prin rădăcinile adânci de neînţelegere pe care nu le mai poate nimeni smulge din inima creştinilor.

Noi am pus faţă în faţă calculele individuale şi naţionale ale creştinilor, urile religioase şi etnice pe care le-am aţâţat şi le-am ţinut aprinse de douăzeci de veacuri. De aceea nici un guvern nu va găsi ajutor nicăieri; vom acţiona astfel încât fiecare va socoti că o înţelegere sau o acţiune împotriva noastră este dăunătoare propriilor sale interese. Noi trebuie să devenim atotputernici în această lume, pentru ca de noi să se ţină mereu socoteală. Puterile trebuie să ajungă să nu poată încheia nici cea mai neînsemnată înţelegere fără ca noi să nu luăm de îndată parte la ea.

Toate rotiţele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum în mâinile noastre şi acest motor este AURUL. Ştiinţa economiei politice, întemeiată de către maeştrii noştri, ne dovedeşte de multă vreme puterea uriaşă a aurului.

Capitalul, pentru a avea mâinile libere şi puternice trebuie să obţină monopolul industriei şi al negoţului; o mână nevăzută este pe cale de a înfăptui toate acestea, în toate părţile lumii. Această libertate va da în curând putere politică industriaşilor. Poporul le va fi supus. Trebuie mai degrabă să dezarmăm astăzi popoarele decât să le împingem la război, să le deşteptăm patimile fierbinţi şi să le canalizăm în folosul nostru decât să le liniştim; mai degrabă este necesar să punem stăpânire pe ideile lor şi să le răstălmăcim decât să ne prefacem că nu le luăm în seamă.

Ţinta de căpetenie a acţiunilor noastre este să slăbim spiritul public al creştinilor prin critică, să-i facem să-şi piardă obiceiul de a cugeta adânc, deoarece gândirea profundă dă naştere împotrivirii faţă de noi. Să obosim, din contră, puterile gândului în vane hărţuieli oratorice.

De când lumea, popoarele, ca şi orice om, au luat cuvintele drept fapte, au putut fi cu uşurinţă înşelate deoarece ele se mulţumesc cu aparenţa lucrurilor şi îşi dau foarte rar silinţa de a cerceta dacă promisiunile în legătură cu viaţa socială au fost îndeplinite. Iată de ce aşezămintele noastre vor avea totdeauna o frumoasă înfăţişare la suprafaţă, care va dovedi şi va păcăli poporul îndeajuns cu privire la binefacerile lor în ceea ce priveşte progresul.

Noi vom împrumuta fără să ezităm haina tuturor partidelor, ale tuturor tendinţelor şi vom îmbrăca cu ele pe oratorii noştri, care vor vorbi atât de mult încât toată lumea va fi dezorientată şi obosită să-i mai asculte.

Pentru a dezbina şi a câştiga opinia publică, trebuie să o buimăcim răspândind din diferite părţi şi vreme îndelungată atâtea păreri care se bat cap în cap, încât creştinii vor sfârşi prin a se pierde în labirintul acesta şi vor sfârşi prin a considera că este mult mai bine să nu ai nici o părere în politică. Vor recunoaşte în final că acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea şi că ele nu sunt menite a fi cunoscute decât de acela care o conduce. Acesta este primul secret.

Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, constă în a înmulţi în aşa fel greşelile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile şi regulile vieţii în comun, încât nimeni să nu mai fie în stare să descurce acest haos şi oamenii să ajungă să nu se mai înţeleagă unii cu alţii. Această tactică va mai avea ca urmare răspândirea discordiei în toate partidele, risipirea în direcţii divergente a tuturor forţelor colective care nu vor încă să ni se supună. Ea va descuraja de asemenea orice iniţiativă personală oricât de genială şi va fi mai puternică decât milioane de oameni printre care a împrăştiat suspiciunea şi neînţelegerea. Trebuie să îndrumăm permanent educaţia societăţilor creştine în aşa fel încât mâinile lor să cadă în jos obosite, într-o neputinţă deznădăjduită, în faţa oricărui lucru care va cere iniţiativă, perseverenţă şi voinţă.

Sforţările, eforturile, care sub regimul libertăţii se desfăşoară nestânjenite şi neîngrădite, sunt neputincioase în acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere şi contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conflicte morale, dezamăgiri şi înfrângeri. Noi vom obosi atât de mult pe creştini cu această libertate, încât îi vom sili să ne ofere o stăpânire internaţională a cărei natură va fi aşa de eficientă încât va putea îngloba în mod abil, fără o luptă făţişă, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce întreaga planetă.

În locul guvernelor de astăzi noi vom pune câte un Guvern fantomă care se va chema Administraţia Guvernului Suprem. Mâinile sale vor fi întinse în toate părţile ca nişte cleşti, iar organizaţia sa va fi atât de mare, încât până la urmă nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune.

AL VI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Monoplurile; averile tuturor creştinilor vor ajunge în curând să depindă de aceste monopoluri. Aristocraţia slăbită va fi lipsită de bogăţia funciară. Comerţul, industria şi speculaţia ca mijloace francmasonice de îmbogăţire fără muncă. Luxul care înrobeşte. Mărirea salariului şi scumpirea imediat ulterioară a obiectelor de primă necesitate. Anarhia întreţinută şi beţia generalizată. Înţelesul secret al propagandei unor teorii economice năucitoare.

În curând vom întemeia uriaşe monopoluri, care vor fi izvoare de bogăţii colosale şi de care vor depinde chiar şi marile averi ale creştinilor într-o aşa măsură, încât vor fi înghiţite de ele, cum se întâmplă cu creditul Statelor a doua zi după o prăbuşire politică.

Domnii economişti care sunt de faţă vor şti să aplice şi să preţuiască însemnătatea acestei combinaţii.

Trebuie să mărim prin toate mijloacele cu putinţă însemnătatea Guvernului nostru Suprem, înfăţişându-l ca pe ocrotitorul şi răsplătitorul tuturor celor care i se supun de bună voie.

Nobilimea creştinilor, în ceea ce priveşte puterea ei politică, a dispărut. Nu ne mai temem de ea; dar ca proprietară de bunuri teritoriale, ea ne poate dăuna în măsura în care izvoarele ei de câştig pot fi independente de noi. Trebuie deci, cu orice preţ, să-i luăm din stăpânire pământurile. Cel mai bun mijloc pentru acest scop este de a mări impozitele pe proprietate funciară, pentru a îndatora prin aceasta pământul. Aceste măsuri inteligente vor ţine proprietatea funciară într-o stare de supunere desăvârşită.

Aristocraţia creştinilor, din tată în fiu, neştiind să se mulţumească cu puţin, va fi uşor de ruinat.

În acelaşi timp trebuie să ocrotim negoţul şi industria cu multă putere şi mai ales să promovăm speculaţia, al cărei rol serveşte de contra-greutate industriei. Fără speculaţie industria ar înmulţi capitalurile particulare, ar îmbunătăţi agricultura, eliberând pământurile de datoriile create prin împrumuturile băncilor funciare. Trebuie ca industria să răpească pământului roadele muncii sale ca şi ale capitalului şi, prin speculaţie, să ne pună la dispoziţie nouă banii lumii întregi. Fiind astfel aruncaţi în rândurile proletarilor, toţi creştinii se vor pleca înaintea noastră pentru a obţine cel puţin dreptul de a trăi modest.

Pentru a nimici industria creştinilor vom mări speculaţia, gustul luxului, al acelui lux inutil care înghite totul. Vom face să se mărească salariile, care totuşi nu vor aduce nici un folos muncitorilor, deoarece vom face să apară în acelaşi timp şi o scumpire a bunurilor de primă necesitate, datorită (vom spune noi) decăderii agriculturii şi a crescătorilor de vite. Mai mult chiar, vom submina cu dibăcie şi în profunzime temeliile producţiei, obişnuind pe muncitori cu anarhia şi cu băuturile spirtoase, în vreme ce vom lua toate măsurile cu putinţă pentru a îndepărta de pe pământurile şi întreprinderile lor pe creştinii inteligenţi.

Pentru ca situaţia să nu fie văzută prea devreme sub adevărata ei lumină, vom ascunde adevăratele noastre intenţii sub masca pretinsei dorinţe de a răspândi şi face accesibil lumii marile principii economice pe care le învăţăm astăzi.

AL VII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Pentru ce trebuie de fapt să fie sporite mereu armamentele. Fermentaţii, discordii, duşmănii care există în lumea întreagă. Constrângerea unei eventuale opoziţii a “creştinilor” prin războiul general. Presa ca mijloc important de influenţă în masă şi modul în care este influenţată opinia publică. Tunurile americane, japoneze şi chineze.

Înmulţirea înarmărilor şi a personalului poliţienesc este o întregire necesară a planului ce l-am expus. În toate Statele trebuie ca, în afară de noi, să nu se găsească decât masele de proletari, câţiva milionari devotaţi nouă, poliţişti şi soldaţi.

În întreaga Europă, ca şi pe celelalte continente, trebuie să întreţinem agitaţia, suspiciunea, neînţelegerea şi ura. Câştigul atunci ne este îndoit. Pe de o parte, prin aceasta ţinem în frâu toate ţările, care vor şti că noi putem, după bunul nostru plac, să provocăm dezordinea sau să stabilim ordinea: toate aceste ţări se vor obişnui astfel, la un moment dat, să ne considere ca o sarcină trebuincioasă. Pe de altă parte, uneltirile noastre ascunse vor încurca toate corzile care vor fi întinse în cabinetele de Stat, şi toate acestea se vor realiza de către noi cu ajutorul politicii, al contractelor economice şi al datoriilor financiare. Pentru a ne atinge în întregime scopul, va trebui să dăm dovadă de o mare viclenie în cursul tratativelor şi a negocierilor; dar în ceea ce se cheamă “limba (atitudinea) oficială” noi vom urmări o tactică opusă şi vom părea a fi cinstiţi şi concilianţi. În acest fel, popoarele şi guvernele creştinilor, pe care le-am obişnuit să nu privească decât acea faţă a lucrurilor pe care le-o arătăm noi, ne vor lua încă o dată drept binefăcătorii şi mântuitorii neamului omenesc. La orice împotrivire, va trebui să fim în stare să-i facem pe vecini să declare război ţării care ar îndrăzni să ne stea în cale; iar dacă şi aceşti vecini s-ar gândi să se întovărăşească împotriva noastră va trebui să-i înfrângem repede pe toţi într-un război universal (mondial) al lumii întregi.

Cea mai sigură cale a noastră spre succes în politică este secretul, tăinuirea iniţiativelor: cuvântul diplomatului francmason nu trebuie să se împotrivească deloc cu faptele sale.

Va trebui chiar să silim guvernele creştine să lucreze după planul nostru amplu alcătuit şi care în curând va fi aproape de ţel. La aceasta ne va ajuta opinia publică, această opinie publică pe care “marea putere”, presa, a pus-o deja pe ascuns în mâinile noastre. Într-un cuvânt, pentru a rezuma sistemul nostru de constrângere eficientă a guvernelor creştine ale Europei, îi vom dovedi unuia dintre ele puterea noastră prin atentate, adică prin teroare; iar tuturor, dacă cumva aproape toate se vor revolta împotriva noastră, le vom răspunde prin glasul tunurilor americane, chinezeşti ori japoneze.

AL VIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Utilizarea intenţionat echivocă a dreptului juriticde către francmasoni. Colaboratorii apropiaţi ai regimului francmason. Şcolile particulare ca mijloc de educaţie superioară cu totul specială. Economişti şi milionari. Cui ar trebui să fie încredinţate toate posturile de răspundere în Guvern?

Trebuie să ne însuşim în întregime toate armele pe care le-ar putea întrebuinţa duşmanii împotriva noastră. Va trebui să găsim în subtilităţile şi tertipurile limbii juridice o îndreptăţire pentru cazul când vom fi siliţi să dăm pedepse care ar putea părea prea îndrăzneţe şi nedrepte, deoarece este nevoie ca acestea să fie exprimate în termeni care să aibă aerul că sunt nişte maxime morale foarte înalte, având totodată şi o înfăţişare legală. Stăpânirea noastră trebuie să se înconjoare de toate puterile civilizaţiei, în mijlocul cărora va trebui să lucreze. Ea va aduna în jurul său publicişti, juristconsulţi experimentaţi, administratori, diplomaţi şi, în sfârşit, oameni pregătiţi printr-o educaţie superioară în şcoli speciale. Aceşti oameni vor cunoaşte toate tainele vieţii sociale, vor cunoaşte toate felurile de a vorbi întrebuinţând litere şi cuvinte politice, vor avea cunoştinţă despre toate dedesubturile firii omeneşti, despre toate corzile simţitoare, pe care va trebui să ştie a cânta. Asemenea corzi sunt, de pildă, înfăţişarea spiritului creştinilor, tendinţele lor înnăscute, lipsurile, viciile şi caracteristicile lor, apoi particularităţile de clasă şi de condiţie. Este de la sine înţeles că aceşti sprijinitori geniali ai guvernământului nostru nu vor fi aleşi dintre creştini care sunt obişnuiţi să-şi facă munca administrativă fără a se îngriji de utilitatea ei. Administratorii blazaţi ai creştinilor semnează hârtiile fără a le citi; ei servesc din interes sau din ambiţie.

Vom înconjura guvernul nostru cu o întreagă mulţime de economişti. Iată de ce trebuie ca francmasonii să înveţe în primul rând ştiinţele economice. Vom fi de asemenea înconjuraţi de o ceată întreagă de bancheri, industriaşi, capitalişti şi mai ales de milionari, deoarece, în fond, totul va fi hotărât cu ajutorul cifrelor.

Un anumit timp, până ce va sosi momentul când nu va fi deloc primejdios să încredinţăm posturile de răspundere ale Statelor fraţilor noştri francmasoni, le vom încredinţa unor indivizi a căror trecut şi caracter vor fi de asemenea natură încât să existe o prăpastie între ei şi popor; unor astfel de oameni le vom da puterea, cărora în caz de abatere de la ordinele noastre să nu le rămână altceva de aşteptat decât condamnarea sau exilul, pentru ca ei să fie siliţi să ne apere plini de devotament interesele până la ultima suflare.

AL IX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Aplicarea atentă a principiilor francmasonice secrete în scopul de a reface educaţia popoarelor. Cuvântul tainic de ordine francmason. Importanţa nebănuită a orientărilor antifrancmasonice. Din nou despre teroare. Ce îi aşteaptă pe cei care servesc francmasoneria. Forţa cea “inteligentă” şi forţa cea “oarbă” a regatelor creştine. Împărţirea aparentă a puterii cu poporul. Misterele arbitrariul liberal. Uzurparea gradată a instrucţiunii şi a educaţiei. Interpretarea diferită a legilor. Metrourile şi francmasoneria.

Aplicând în practică principiile noastre, trebuie să fiţi cu luare aminte la caracterul poporului în mijlocul căruia vă veţi găsi şi veţi lucra; aplicarea generală, uniformă, a acestor principii, înainte de a fi făcută educaţia poporului, nu poate avea pentru noi succes. Dar, punându-le cu tenacitate în practică, n-or să treacă zece ani fără ca să se fi schimbat chiar şi caracterul cel mai îndărătnic şi fără ca să avem la dispoziţie un popor foarte mult supus nouă.

Când va veni domnia noastră planetară, vom înlocui liberalul nostru cuvânt de ordine: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, nu cu un alt cuvânt de ordine, ci cu aceleaşi cuvinte reduse la rangul lor de idei. Vom zice: DREPTUL LA LIBERTATE, DATORIA EGALITĂŢII, IDEALUL FRATERNITĂŢII. Vom apuca astfel taurul de coarne. De fapt, am distrus deja toate guvernele afară de cel al nostru, deşi de drept există multe. Dacă astăzi câteva state îşi ridică glasul împotriva noastră, aceasta o fac numai de formă, uneori la dorinţa şi ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna în siguranţă pe fraţii noştri mai mici.

În realitate nu mai avem nici o piedică înaintea noastră. Guvernul nostru Suprem există deja în condiţii extra-legale, care de obicei sunt cuprinse în cuvântul puternic şi energic – DICTATURĂ. Pot spune cu deplină convingere că astăzi noi suntem legislator. Noi dăm hotărâri judecătoreşti, noi osândim la moarte şi noi graţiem. Suntem comandanţii tuturor trupelor noastre, încălecaţi pe calul generalului şef. Vom guverna mereu cu o mână de oţel, deoarece ţinem în mâini rămăşiţele unui partid altădată puternic, astăzi subjugat nouă. Ţinem în mâini şi îi dominăm pe toţi prin pofte nemăsurate, lăcomii arzătoare, răzbunări nemiloase, uri neîmblânzite.

De la noi porneşte teroarea care a cotropit totul. Avem în slujba noastră oameni din toate orientările şi din toate doctrinele: restauratori de monarhii, demagogi, socialişti, comunişti şi tot soiul de utopişti. Am înhămat pe toată lumea la lucru: fiecare sapă hotărât la locul lui ultimile rămăşiţe ale puterii şi, fără să-şi dea seama ce face, se sileşte să dărâme tot ce mai stă în picioare. Toate Statele, în urma acestor uneltiri abile, cer linişte, sunt gata să jertfească totul pentru pace, dar noi nu le vom da pace atâta timp cât ele nu vor recunoaşte deschis şi cu umilinţă Guvernul nostru Suprem.

Poporul a început deja să strige că trebuie să se rezolve problema socială cu ajutorul înţelegerii internaţionale. Împărţirea poporului în partide i-a pus pe toţi la dispoziţia noastră deoarece, pentru a susţine o luptă pentru putere, trebuiesc bani, iar banii sunt toţi sub controlul nostru.

Ne-am putea teme numai de înţelegerea dintre puterea înţeleaptă a persoanelor domnitoare şi puterea oarbă a poporului, dar am luat toate măsurile cu putinţă împotriva unei asemenea eventualităţi. Între aceste două puteri am ridicat un zid, adică o teroare reciprocă. În acest chip puterea oarbă a poporului rămâne sprijinul nostru, iar noi îi vom fi singurii călăuzitori; din această cauză noi vom şti să o îndreptăm cu abilitate spre ţelul nostru.

Pentru ca mâna orbului să nu se poate lepăda de conducerea şi ghidarea noastră, trebuie ca, din când în când, să intrăm în legătură directă cu el, dacă nu personal, cel puţin prin fraţii noştri cei mai credincioşi. Când vom fi o putere unanim recunoscută, vom vorbi noi în persoană cu poporul în pieţele publice şi vom da învăţături despre afacerile politice, dar în înţelesul care ne va fi nouă folositor.

Cum ar putea ei verifica ceea ce-i vom învăţa noi în şcolile de la sate? Iar ceea ce va spune trimisul Guvernului sau persoana domnitoare ea însăşi, nu va întârzia să fie cunoscut îndată de Statul întreg, deoarece se va răspândi repede prin gura poporului. Pentru a nu nimici înainte de vreme fundaţiile creştinilor, noi ne-am atins de ele cu o mână prevăzătoare, am luat în mâini resorturile mecanismelor lor. Aceste resorturi erau aşezate într-o ordine neclintită, dreaptă; noi am înlocuit-o cu o dezordine arbitrară. Ne-am preocupat astfel în secret de jurisdicţie, de alegeri, de presă, de libertatea individuală şi mai ales de învăţământ şi educaţie, care sunt reazemul vieţii libere.

Am înşelat, demoralizat, năucit şi corupt tineretul creştin printr-o educaţie greoaie şi inutilă bazată pe învăţăminte şi teorii pe care noi demult le ştim că sunt false, fiind născocite şi răspândite chiar de către noi.

Rămânând deasupra legilor existente, fără a le schimba în esenţa lor, dar desfigurându-le numai, prin interpretări contradictorii, am obţinut repede rezultate minunate pentru noi. Aceste rezultate au constat mai întâi prin faptul că aceste comentarii năucitoare au mascat legile şi, mai târziu, le-au ascuns în întregime dinaintea ochilor guvernelor incapabile să se mai orienteze într-o legislaţie atât de încurcată.

De aici s-a născut teoria tribunalului conştiinţei. Unii spun că lumea se va răscula împotriva noastră cu armele în mâini, dacă va descoperi prea repede despre ce este vorba. Pentru acest caz noi avem, în ţările din Occident, o armă atât de îngrozitoare, încât chiar şi cele mai îndrăzneţe suflete vor tremura înaintea ei: metrourile, care vor fi introduse până atunci în toate capitalele, care împreună cu tunelele lor vor fi folosite de noi pentru a azvârli astfel în aer toate organizaţiile şi toate sediile duşmanilor noştri din toate ţările lumii.

AL X-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Forţa tainică a lucrurilor în politică. “Genialitatea diabolică a josniciei. Ce modificări promite după aceea lovitura de stat francmasonică. De ce apreciază francmasonii sufragiul universal. Stima de sine însuşi. Şefii francmasoni şi promovarea lor. Conducătorul cel genial al francmasoneriei. Instituţiile statului şi funcţiile lor. Otrava cea puternică a liberalismului. Constituţia este totdeauna şcoala neînţelegerilor ce apar între partide. Noua eră republicană. Preşedinţii statelor sunt aproape totdeauna creaturi “de paie” ale francmasoneriei. Responsabilitatea limitată a preşedinţilor statelor. Misterul afacerii “Panama”. Rolul important al camerei deputaţilor şi al preşedintelui statului. Francmasoneria este totodată şi o forţă legislativă. Noua constituţie republicană şi rolul acesteia. Trecerea ulterioară la “autocraţia” francmasonică. Momentul secret al proclamării “regelui universal” al planetei Pământ. Inocularea criminală cu microbi şi viruşi ale diferitelor boli precum şi alte fapte malefice ale francmasoneriei.

Încep astăzi repetându-vă ceea ce v-am mai spus anterior şi vă rog să vă aduceţi aminte că guvernele şi popoarele nu văd decât aparenţa, înfăţişarea de la suprafaţă a lucrurilor. Cum ar putea ele să descurce înţelesul ascuns al lucrurilor şi situaţiilor când reprezentanţii lor se gândesc mai mult la petreceri înainte de orice? Este foarte important pentru politica noastră să cunoaştem acest amănunt. Ne va fi de folos când vom trece la discuţia diviziunii puterii, a libertăţii cuvântului, a presei, a libertăţii de conştiinţă, a dreptului de asociere, a egalităţii înaintea legii, a inviolabilităţii proprietăţii şi a locuinţei, a impozitului şi, în sfârşit, la discuţia retrospectivă a legilor. Toate aceste probleme sunt de o asemenea natură încât nu trebuie să te atingi de ele de-a dreptul şi pe faţă, înaintea poporului. În cazul când suntem siliţi să luăm contact cu ele, nu trebuie să fie înşirate una câte una, ci trebuie să declarăm în bloc că principiile dreptului modern sunt respectate şi recunoscute de către noi. Însemnătatea acestei omiteri constă în aceea că, un principiu căruia nu i-ai spus pe nume, ne lasă libertatea de a exclude din el câte ceva fără ca aceasta să se observe, pe când, dacă le-am enumera tot ceea ce vrem să excludem, toate acestea ar putea fi primite cu rezervă.

Poporul credul şi prost are o deosebită şi o mare stimă pentru geniile politice şi răspunde tuturor actelor de violenţă ale acestora prin cuvinte: “E ticălos, grozav de ticălos, dar cât de dibaci! Iată aici este numai un joc abil, dar cât de viclean este jucat, cât este de obraznic!”

Noi socotim că este necesar să atragem toate naţiunile la zidirea unui noi edificiu fundamental al cărui plan îl avem acum gata. Iată de ce trebuie ca, înainte de toate, să dăm dovadă de această îndrăzneală şi de această putere a minţii care, prin persoana influentă a actorilor noştri, va sfărâma în scurt timp toate piedicile din calea noastră. Când undeva vom fi dat, atunci când este cazul, lovitura noastră de Stat, vom spune şi vom repeta popoarelor: “totul merge îngrozitor de rău, toţi au suferit mai mult decât poate răbda un om. Noi vom îndepărta acum pricinile suferinţelor voastre, adică naţionalităţile, graniţele şi diversitatea banilor. Bineînţeles că sunteţi liberi de a ne jura sau nu credinţă, însă puteţi voi oare face aceasta pe bună dreptate, dacă o faceţi înainte de a fi văzut ceea ce vă oferim noi?” Atunci ei ne vor slăvi şi ne vor purta în triumf într-o însufleţire înnebunită de nădejdi. Votul public, din care am făcut arma ridicării noastre la putere şi cu care i-am obişnuit pe oameni prin diferite uniuni şi tovărăşii (până şi unităţile cele mai mici ale membrilor omenirii), îşi va juca o ultimă dată rolul, pentru a exprima dorinţa întregii omeniri de a ne cunoaşte mai de aproape înainte de a ne judeca.

Iată de ce trebuie să împingem toată lumea la votul public, fără deosebire de clasă şi de cens electoral, pentru a putea întrona absolutismul majorităţii, pe care nu-l poţi obţine de la clasele censitare inteligente. După ce vom fi obişnuit în acest chip toată lumea cu ideea propriei sale valori, vom nimici însemnătatea familiei creştine şi valoarea ei educaţională, de asemenea nu vom lăsa să se ridice individualităţile, cărora mulţimea, călăuzită de noi, nu le vor îngădui să iasă la iveală şi nici chiar să vorbească. Ea va fi pentru aceasta obişnuită să nu asculte decât pe noi, care îi plătim supunerea şi atenţia. În acest fel vom face din popor o forţă atât de oarbă, încât nu va fi în stare să se mişte în nici o parte, fără a fi călăuzită de agenţii noştri, puşi în locul conducătorilor săi. El se va supune acestui regim, deoarece va şti că de aceşti noi conducători vor depinde câştigurile sale, darurile gratuite şi tot felul de privilegii pe care le va avea.

Un plan unic de guvernare trebuie să iasă dintr-un singur cap, deoarece ar fi incoerent şi fără legătură, dacă mai multe minţi şi-ar împărţi sarcina de a-l stabili. De aceea, noi trebuie să cunoaştem acest plan de acţiune, dar nu trebuie să-l discutăm decât noi între noi, pentru a nu-i distruge caracterul genial, legătura dintre părţile sale, puterea practică şi înţelesul tainic al fiecăruia dintre punctele sale. Dacă este discutat şi schimbat prin votul public, atunci planul nostru va păstra urma tuturor concepţiilor false ale minţilor care nu vor putea pătrunde adâncimea şi legătura scopurilor urmărite. Planurile noastre trebuie să fie secrete, puternice şi bine concepute. De aceea noi nu trebuie să aruncăm munca genială a conducătorului nostru la picioarele mulţimii şi, de asemenea, nu trebuie niciodată să o încredinţăm nici măcar unei socităţi restrânse.

Aceste planuri nu urmăresc deocamdată răsturnarea instituţiilor moderne şi a statelor existente. Ele le vor schimba numai economia şi, prin urmare, toată dezvoltarea lor, care astfel va ajuta mult realizarea planurilor noastre.

Structuri aproape identice există, sub diferite denumiri, în toate ţările: Reprezentanţa, Ministerele, Senatul, Consiliul de Stat, Corpul Legislativ şi Corpul Executiv. Nu trebuie să vă explic acum mecanismul legăturilor dintre aceste instituţii, deoarece îl cunoaşteţi prea bine. Observaţi numai că fiecare din aceste instituţii corespunde unei anumite funcţii importate a Statului şi vă rog să mai observaţi că ceea ce este foarte important este nu instituţia, ci funcţia. Aşadar funcţia şi nu instituţiile sunt importante. Instituţiile şi-au împărţit toate funcţiile guvernamentale: funcţii administrative, legislative, executive. De aceea ele lucrează în organismul Statului ca şi organele în corpul omenesc. Dacă stricăm complet o anumită parte a maşinii Statului, aceasta va cădea bolnavă, şi la fel ca în cazul corpului omenesc mai devreme sau mai târziu Statul va muri.

Când am introdus în organismul Statului otrava liberalismului, toată construcţia sa politică s-a schimbat; Statele au căzut bolnave de o boală mortală: descompunerea sângelui lor vital şi nu ne mai rămâne acum decât să aşteptăm sfârşitul agoniei lor. Din liberalism s-au născut guvernele constituţionale care au înlocuit, pe seama credulităţii creştinilor, autocraţia salvatoare cu Constituţia care, după cum ştiţi, nu este altceva decât o şcoală de discordii, de neînţelegeri, de discuţii, de deosebiri de vederi şi de frământări sterpe ale partidelor. Într-un cuvânt aceasta este şcoala a tot ce face ca un Stat să îşi piardă individualitatea şi personalitatea. Atât tribuna cât şi presa a condamnat pe conducători la inactivitate şi la slăbiciune. Ea a făcut astfel din ei nişte elemente puţin necesare, nefolositoare. Prin aceasta se explică uşurinţa cu care se va realiza răsturnarea lor. Epoca republicană a devenit atunci posibilă, fiindcă am înlocuit pe guvernator cu o caricatură a guvernului, cu un preşedinte luat din mulţime, din mijlocul creaturilor noastre, al sclavilor noştri. Aici se află fundamentul minei săpate de către noi sub poporul creştinilor, sau mai bine zis sub popoarele creştinilor.

Într-un viitor apropiat vom întemeia în acelaşi mod responsabilitatea preşedinţilor de republică.

Atunci vom putea introduce fără teamă anumite schimbări ce ne vor fi favorabile nouă, de care nu va răspunde decât această creatură a noastră care va fi o marionetă. Ce ne pasă nouă dacă rândurile celor ce aleargă după putere vor deveni mai rare sau dacă se vor produce, în lipsă de preşedinţi, încurcături capabile de a dezorganiza în întregime ţara?

Pentru a ajunge la acest rezultat, care ne avantajează, vom unelti şi manevra alegerea de preşedinţi care au în trecutul lor o pată ascunsă. Teama de o asemenea descoperire, dorinţa proprie fiecărui om odată ajuns la putere de a-şi menţine privilegiile, foloasele şi onorurile legate de noua sa condiţie, vor face din aceştia servitorii credincioşi ai poruncilor noastre. Camera deputaţilor va acoperi, va apăra, va alege preşedinţi, dar noi îi vom retrage dreptul de a propune legi sau de a le schimba. Acest drept va fi dat în realitate numai preşedintelui responsabil, care va fi o jucărie în mâinile noastre.

Puterea guvernului va deveni astfel fără îndoială ţinta tuturor atacurilor. Noi îi vom da, pentru a se apăra, dreptul de a apela la hotărârea poporului, fără să mai treacă prin intermediarul reprezentanţilor săi, cu alte cuvinte îi vom da dreptul de a recurge la serviciul nostru ca un orb ce apelează la majoritate. Afară de acestea, vom da preşedintelui dreptul de a declara război. Vom motiva acest drept spunând că preşedintele, ca şef al întregii armate a ţării, trebuie să o aibă la dispoziţia sa, pentru a apăra noua Constituţie republicană, al cărei reprezentant direct răspunzător va fi.

În aceste împrejurări, şeful guvernului unui stat va fi în mâinile noastre şi nimeni, în afară de noi, nu va mai conduce indirect puterea legislativă.

Vom retrage de asemeni Camerei, introducând noua Constituţie republicană, dreptul de interpelare, sub pretext de a apăra secretul politic. Vom restrânge prin noua Constituţie numărul reprezentanţilor la minimum, aspect care va avea drept urmare de a micşora cu atât mai mult pasiunile politice şi pasiunea pentru politică. Dacă, contrar oricăror aşteptări ale noastre, ele totuşi se trezesc chiar în situaţia acestui mic număr de reprezentanţi, îl vom reduce la minimum printr-un apel la majoritatea poporului.

De preşedintele republicii va depinde numirea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor Camerei şi ai Senatului. În locul sesiunilor parlamentare constante, vom mărgini şedinţele Parlamentelor la câteva luni. Mai departe, vom acţiona astfel ca preşedintele, ca şef al puterii executive, să aibă dreptul de a convoca sau dizolva Parlamentul şi, în cazul dizolvării, de a amâna momentul unei noi convocări. Dar pentru ca urmările tuturor acestor acţiuni, în realitate inegale, să nu cadă asupra responsabilităţii, stabilite de către noi, a preşedintelui (lucru care ar fi dăunător planurilor noastre), vom îndemna pe miniştri şi pe ceilalţi funcţionari care înconjoară pe preşedinte să treacă peste hotărârile acestuia, prin măsuri nejuste luate pe propria lor răspundere; în acest chip, ei vor fi vinovaţi şi răspunzători în locul său. Noi vă sfătuim de a încredinţa acest rol mai ales Senatului, Consiliului Miniştrilor, mai bine decât unui singur individ.

Preşedintele-marionetă va interpreta după voinţa noastră legile existente, care după cum se ştie pot fi interpretate în mai multe feluri. El le va anula când îi vom spune noi că trebuie şi va avea dreptul de a propune legi provizorii şi chiar o nouă schimmbare a Constituţiei, sub pretextul binelui suprem al Statului.

Aceste măsuri stabilite aici şi puse în practică ne vor da putinţa de a nimici încetul cu încetul, pas cu pas, tot ceea ce vom fi fost siliţi să introducem în Constituţiile Statelor, înainte de apucarea frânelor puterii; vom trece astfel pe nesimţite la suprimarea oricărei Constituţii, când va fi sosit timpul de a grupa toate guvernele sub autocraţia noastră.

Recunoaşterea autocraţiei noastre poate sosi şi înainte de suprimarea Constituţiei, dacă popoarele, obosite de neorânduielile şi caracterul uşuratic al conducătorilor lor, vor ajunge să strige: “Alungaţi-i şi daţi-ne un rege universal, care să ne poată uni pe toţi şi să distrugă cauzele neînţelegerilor noastre: graniţele naţiunilor, religiile, calculele Statelor; un rege care să ne dea acea pace şi acea siguranţă pe care nu o putem obţine de la conducătorii şi reprezentanţii noştri.”

Ştiţi foarte bine că, pentru a face posibile asemenea dorinţe, trebuie să tulburăm în asemenea mod neîntrerupt, în toate ţările, legăturile dintre popor şi guvern pentru a ajunge să obosim întreaga lume prin dezbinare, duşmănie, ură şi chiar prin martiraj, foamete, răspândirea bolilor, pentru ca creştinii să nu vadă altă scăpare decât aceea de a recurge la suveranitatea noastră absolută şi întreagă.

Dacă dăm poporului timp să răsufle, momentul prielnic nu va veni poate niciodată.

AL XI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Programul tainic al noii Constituţii. Câteva amănunte secrete asupra loviturii de stat aşa cum este ea propusă de către francmasoni. Creştinii sunt în general naivi, proşti şi mici. Francmasoneria secretă din umbră şi lojile sale exterioare de “faţadă”.

Consiliul de Stat va fi menit să sprijine părerea guvernului. Sub înfăţişarea unui corp legiuitor, el nu va fi în realitate decât un comitet de redactare a legilor şi decretelor guvernatorului.

Iată care este programul noii Constituţii pe care noi o pregătim: vom crea Legea, Dreptul şi Tribunalul: 1) sub formă de propuneri ale corpului legislativ; 2) prin decrete ale Preşedintelui (republicii) sub formă de ordine generale, prin acte ale Senatului şi prin decizii ale Consiliului de Stat, sub formă de ordine ministeriale; 3) în cazul când vom găsi că este folositor, sub forma de lovitură de Stat.

Acum, după ce am stabilit în mod aproximativ acest modus agendi (modalitate de acţiune), să ne ocupăm cu amănuntele măsurilor care ne vor servi să terminăm transformarea Statului în înţelesul pe care l-am expus. Vreau să zic că ne vom ocupa cu mai multă atenţie de liberatea presei, de dreptul de asociaţie, de libertatea conştiinţei, de principiul electiv şi de multe alte lucruri care vor trebui să dispară din repertoriul omenirii şi care urmează să fie cu desăvârşire schimbate de îndată ce noua Constituţie a noastră va fi proclamată.

Numai în acest moment vom putea publica nestânjeniţi toate ordinele noastre. Mai târziu, orice schimbare considerabilă va fi primejdioasă. Dacă această schimbare se face în sensul unei asprimi care nu poate fi îndurată, ea poate atrage după sine o deznădejde foarte mare pricinuită de teama de noi schimbări de acelaşi fel.

Dacă, dimpotrivă, schimbarea se îndeplineşte în sensul unor îngăduinţe ulterioare, se va zice că noi înşine ne-am recunoscut greşelile, iar acest lucru va întuneca faima înaltei inteligenţe, a puterii noastre, sau se va zice că ne-a fost teamă şi că am fost siliţi să facem concesii, pentru care nimeni nu ne va mulţumi, deoarece toţi vor crede că de fapt au avut dreptul la ele. Atât una cât şi cealaltă din aceste eventualităţi, ar fi deci păgubitoare pentru noua noastră Constituţie.

Noi vrem ca, din ziua proclamării ei, când popoarele vor fi năucite de lovitura de Stat, care se va fi operat, când încă vor fi sub puterea terorii şi a nedumeririi, noi vrem ca din acel moment să recunoască cu toţii că noi suntem atât de puternici, atât de invulnerabili, atât de tari, încât nu vom sta în nici un caz la tocmeală cu dânşii; că, nu numai că nu vom da nici o însemnătate părerilor şi dorinţelor lor, dar că suntem gata şi că avem posibilitatea să înăbuşim cu o forţă şi cu o autoritate indiscutabilă orice încercare, orice manifestare a acestor dorinţe şi păreri; că am ştiut să punem mâna dintr-o singură lovitură pe tot ceea ce ne era necesar, şi că nu vom împărţi în nici un caz puterea noastră cu ei. Atunci resemnaţi ei îşi vor închide ochii şi vor aştepta desfăşurarea ulterioară a evenimentelor.

Creştinii naivi sunt ca nişte oi iar noi suntem pentru ei nişte lupi. Sunt convins că ştiţi ce păţesc oile când pătrund lupii în staul.

Deoarece resemnaţi ei vor închide ochii înaintea oricărui lucru, spre a-i păcăli le vom promite că le înapoiem toate libertăţile luate, dar aceasta numai când duşmanii păcii vor fi potoliţi, iar partidele existente reduse la neputinţă.

Nu mai trebuie să vă spun că, în realitate, ei vor aştepta mult şi zadarnic această întoarcere spre trecut.

Pentru ce altceva am fi oferit şi inspirat creştinilor toată această politică, fără a le da în realitate putinţa de a o pătrunde, dacă nu doar penru a câştiga pe ascuns, ceea ce noi fără acest mod de a proceda nu puteam câştiga pe faţă? Acest aspect fundamental a servit mereu ca bază organizării francmasoneriei noastre secrete, care nu este cunoscută şi ale căror planuri nu sunt nici măcar bănuite de dobitoacele creştine, atrase de noi în organizaţia vizibilă a francmasoneriei, pentru a îndepărta astfel de la noi privirile bănuitoare ale fraţilor lor.

AL XII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Interpretarea masonică secretă a cuvântului “libertate”. Viitorul diferit al presei în timpul domniei planetare a francmasonilor. Controlul strict şi total al presei atunci. Agenţiile corespondenţilor. Ce este în realitate progresul pentru francmasoni? Solidaritatea francmasonilor aşa cum se manifestă ea în presa modernă. Aţâţarea şi întreţinerea pretenţiilor “sociale” provinciale. Infailibilitatea noului regim.

Cuvântul libertate, care poate fi tălmăcit în diferite feluri, noi îl vom defini astfel: “Libertatea este dreptul de a face numai ceea ce permite legea”. O astfel de tălmăcire a acestui cuvânt, făcută la timpul potrivit, va pune toată libertatea în mâinile noastre, deoarece legile vor nimici sau vor face cu putinţă ceea ce o să ne fie nouă plăcut, urmărind punerea în practică a programului de mai sus.

Ce rol joacă astăzi presa? Ea serveşte adeseori la aţâţarea patimilor şi la întreţinerea egoismelor de partid. Ea este plină de deşertăciune, nedreptăţi şi minciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu-i înţeleg deloc menirea. Noi mai întâi o vom subjuga şi îi vom pune oprelişti puternice, iar apoi vom face la fel şi cu celelalte lucrări tipărite, căci la ce ne-ar servi subjugarea presei, dacă nu ne vom pune la adăpost şi de focul aţâţător al broşurii şi al cărţii? Vom transforma publicitatea, care ne costă astăzi foarte scump, deoarece numai prin ea putem cenzura ceea ce se scrie în ziare, într-un izvor de venit pentru Statul nostru. Vom înfiinţa un impozit special asupra presei. Vom sili să se plătească o garanţie atunci când se înfiinţează ziare sau tipografii. Astfel sperăm că va fi scutit guvernul nostru francmasonic de orice atac din partea presei, iar când se va ivi vreun prilej, vom da amenzi fără milă. Timbrele, garanţiile şi amenzile, toate acestea vor aduce Statului nostru venituri uriaşe.

Este drept că ziarele de partid ar putea trece uşor peste asemenea pierderi băneşti şi de aceea pe acestea le vom desfiinţa, îndată ce ne vor fi atacat a doua oară. Nimeni nu se va putea atinge nepedepsit de aureola atotputernicului guvern al nostru. Pretextul pentru a desfiinţa un ziar va fi că aţâţă la revoltă şi destabilizează Statul fără motiv şi fără dreptate. Vă rog să nu vă surprindă că printre ziarele care ne vor ataca, vor fi şi cele întemeiate de noi, dar ele fiind ghidate de noi din umbră vor ataca numai acele puncte ale căror schimbări le vom dori.

Nimic nu va putea fi adus la cunoştinţa lumii fără supravegherea noastră. Acest rezultat este deja atins din zilele noastre prin faptul că toate ştirile şi noutăţile sunt primite de către mai multe agenţii care le adună din toate părţile lumii. Aceste agenţii vor fi atunci fără deosebire numai ale noastre şi nu vor publica decât ceea ce le vom îngădui noi.

Dacă deja de pe acum am ştiut să câştigăm de partea noastră pe membrii societăţilor creştine în aşa măsură, încât aproape toţi privesc întâmplările lumii prin sticla cu anticipaţie colorată a ochelarilor pe care chiar noi i-am pus pe nas, dacă deja de pe acum nu mai există pentru noi uşi zăvorâte care să ne împiedice cunoaşterea acelor lucruri pe care creştinii le numesc prosteşte secrete de Stat, ce va fi atunci când vom fi stăpânii recunoscuţi ai acestei planete şi vom conduce prin persoana Marelui Suveran?

Atunci oricine va voi să fie editor, bibliotecar sau proprietar de tipografie ori să se ocupe de industria tipografică, va trebui să primească o diplomă, care, în cazul că posesorul ei se va face vinovat de vreo nelegiuire oarecare împotriva noastră, va fi luată numaidecât înapoi. Cu asemenea măsuri, intrumentul gândirii de masă – presa – va deveni un mijloc de manipulare şi educaţie în mâinile noastre, care nu va mai îngădui poporului să bată câmpii asupra binefacerilor evoluţiei spirituale şi a progresului. Care dintre noi nu ştie oare că aceste binefaceri sunt închipuite şi multe dintre ele duc de-a dreptul la nişte aspiraţii care pentru noi sunt absurde? Din aceste aspiraţii şi vise s-au născut atât raporturile anarhice ale oamenilor între ei cât şi cu stăpânirea, deoarece progresul sau mai bine zis ideea progresului, a dat naştere ideilor tuturor emancipărilor, fără a le face deloc cu putinţă realizarea. Toţi acei pe care noi îi numim liberali sunt de fapt anarhişti, dacă nu în fapte cel puţin în gânduirile lor. Fiecare dintre ei urmăreşte ideea libertăţii şi până la urmă toţi cad în anarhie, protestând din simpla plăcere de a protesta.

Dar să revenim acum la presă. O vom îngreuna, ca şi tot ce se tipăreşte, cu impozite şi preţuri foarte mari pentru fiecare foaie tipărită cât şi cu alte garanţii. Cărţile cu mai puţin de 30 de pagini vor fi taxate dublu. Le vom înregistra în categoria broşurilor pentru că, pe de o parte, vom reuşi prin aceasta să reducem numărul revistelor care sunt pentru noi otrava cea mai primejdioasă, iar pe de altă parte, această măsură îi va sili pe scriitori să producă lucrări atât de lungi, încât vor fi puţin citite, mai ales din cauza preţului lor foarte mare. Dinpotrivă, ceea ce vom edita şi tipări noi pentru călăuzirea minţilor în direcţia pe care o vom stabili, va fi ieftin şi astfel va fi citit de către toată lumea. Impozitul foarte mare va înăbuşi dorinţa multora de a scrie, iar teama de pedeapsă va face pe literaţi să atârne de noi.

Dacă totuşi se vor găsi unele persoane care doresc să scrie împotriva noastră nu se va găsi în schimb nimeni să le tipărească scrierile. Înainte de a accepta o lucrare pentru tipărit, editorul va trebui să meargă la autorităţi pentru a obţine încuviinţarea scrisă de a o face. În acest chip vom cunoaşte dinainte cursele care ni se întind şi le vom zădărnici dând dinainte lămuriri asupra subiectului tratat în care suntem atacaţi.

Literatura şi ziaristica sunt cele două forţe educative mai însemnate, de aceea guvernul nostru va trebui să fie proprietarul celor mai multe ziare. Prin aceasta, înrâurirea dăunătoare nouă a presei private va fi îndepărtată, iar noi vom câştiga o influenţă uriaşă asupra majorităţii minţilor. Dacă încuviinţăm să apară 10 ziare noi, îndată vom întemeia 30 de ale noastre şi aşa mai departe.

Publicul cititor este naiv şi nu va bănui nimic. Toate ziarele ediate de noi vor fi în aparenţă de tendinţe şi opinii total opuse, lucru care va trezi în cazul majorităţii credule încrederea în ele şi astfel va antrage în jurul lor pe duşmanii noştri nebănuiţi. Astfel ei vor cădea în cursă şi vor fi făcuţi inofensivi prin diferite mijloace pe care le ştim.

Publicaţiile cu caracter oficial vor sta în rândul întâi. Ele vor veghea întotdeauna interesele noastre şi de aceea influenţa lor, care ne va fi favorabilă nouă, va rămâne uriaşă.

În rândul al doilea vor sta publicaţiile oficioase, ale căror rol va fi de a atrage pe nepăsători şi pe cei fără vlagă.

În al treilea rând vom pune aşa numita opoziţie a noastră. Cel puţin un ziar din acestea va fi cu desăvârşire potrivnic ideilor noastre. Duşmanii noştri vor lua pe acest fals opozant drept un tovarăş de luptă şi astfel ne vor descoperi toate uneltirile lor datorită acestui tertip.

Ziarele noastre vor fi de toate tendinţele: unele aristocratice, altele republicane, altele revoluţionare sau chiar anarhiste, bineînţeles atât timp cât va dăinui Constituţia.

Ele vor manifesta în multiple moduri influenţa noastră şi vor avea, ca zeul Vishnu, o sută de mâini, care fiecare va grăbi schimbarea societăţii după cum urmărim noi. Aceste mâini vor călăuzi prin sugestii adecvate opinia în direcţia care duce la scopul nostru, deoarece un om foarte întărâtat pierde putinţa de a raţiona şi cade cu uşurinţă sub puterea sugestiei. Neghiobii manipulaţi care vor crede că repetă opinia ziarului partidului lor vor repeta şi răspândi de fapt părerea noastră, ori aceea care ne va place nouă să se spună. Ei îşi vor închipui, datorită naivităţii, că urmează planul partidului lor, pe când în realitate nu vor servi decât steagul pe care îl vom ridica pe ascuns chiar noi pe seama lor.

Pentru a conduce în această direcţie armata noastră de ziarişti va trebui să organizăm cu deosebită grijă instituţia aceasta. Sub numele de Birou Central al Presei vom pune la cale şedinţe literare, în care agenţii noştri vor da cuvântul secret de ordine şi cu diferitele semnale cunoscute numai de francmasoni, fără ca cineva să poată să bage de seamă. Discutând şi în aparenţă contrazicând iniţiativa noastră, dar în mod superficial, fără a intra în miezul lucrurilor, ziarele noastre vor susţine o polemică prefăcută cu organele oficiale, pentru a ne da prin aceasta putinţa de a ne pronunţa şi mai limpede decât am putea-o face în primele noastre declaraţii oficiale, întărind astfel sugestiile făcute de noi.

Aceste atacuri înscenate de noi vor face ca supuşii noştri să creadă că pot vorbi liber; iar pe de altă parte agenţii noştri vor putea spune pretutindeni, că organele care se declară împotriva noastră nu fac decât să clevetească în mod prostesc deoarece nu pot găsi pricini adevărate pentru combaterea serioasă a măsurilor noastre.

Prin aceste mijloace abile de manipulare nebănuite şi nevăzute de către opinia publică, dar foarte sigure, vom câştiga în orice situaţie atenţia şi încrederea publică. Prin ele, după caz, vom întărâta sau vom linişti, după cum avem nevoie, spiritele în probleme politice, le vom convinge sau le vom amăgi, scoţând de sub tipar când adevărul, când minciuna, când ambele abil combinate, adeverind sau dezminţind faptele, după înrâurirea pe care urmărim ca acestea să o aibă asupra publicului, pipăind totdeauna cu mare prudenţă şi grijă locul, înainte de a pune cu fermitate piciorul pe el. Acţionând astfel îi vom învinge pe duşmanii noştri fără doar şi poate, deoarece ei nu vor avea la dispoziţie publicaţii prin care să-şi poată spune cuvântul până la sfârşit sau denigrând nu le vom permite să dea nici o replică în ziar în urma măsurilor pe care le-am arătat. Astfel, prin campanii mincinoase lansate contra duşmanilor noştri nici nu va mai trebui să-i combatem cu temeinicie.

În caz de nevoie îi vom combate cu tărie prin ziarele noastre oficiale recurgând chiar la calomnii distrugătoare ce vor fi lansate prin presa noastră din categoria a treia.

Încă de pe acum, cel puţin în cadrele presei, există o puternică solidaritate francmasonică. Toate organele presei sunt legate între ele prin secret profesional. Ca şi străvechii auguri, nici unul dintre membrii ei nu destăinuie secretul şi cunoştinţele sale dacă nu i se porunceşte. Nici un ziarist nu se va încumeta să trateze public şi să divulge această taină, deoarece nici unul dintre ei nu va fi primit în rândul scriitorilor dacă nu are vreo pată ruşinoasă în trecutul său, care să poată fi îndată făcută publică în caz de trădare sau necredinţă. Atâta vreme cât aceste păcate sunt păstrate în taină de către anumiţi oameni, scriitorul, prin faima sa, poate atrage şi focaliza în jurul lui admiraţia şi simpatia majorităţii ţării, care îl va urma cu însufleţire.

Socotelile noastre în ceea ce prieşte recrutarea de noi francmasoni se întind cu deosebire asupra provinciei. Acolo noi trebuie să aţâţăm nădejdi şi dorinţe potrivnice celor din capitală căreia îi vom spune că acestea sunt nădejdiile şi dorinţele adevărate ale provinciilor, deşi este lesne de înţeles că izvorul central al dezbinărilor nu porneşte decât de la noi. Să ştiţi că, atâta timp cât nu ne vom bucura încă de o putere deplină va fi adesea nevoie de a înăbuşi glasul capitalelor prin acela al majorităţii, al poporului din provincii, care va fi cu abilitate aţâţat de către agenţii noştri. Va trebui ca, în momentul psihologic stabilit de noi, capitalele să nu mai aibă nici un cuvânt de spus asupra faptului împlinit, din simplul motiv că acesta va fi deja primit cu mult mai repede de către majoritatea poporului, prin intermediul oraşelor din provincie.

Când vom intra în noua orânduire de Stat Planetar care va pregăti domnia noastră asupra întregii planete, nu vom putea lăsa să se mai descopere prin presă necinstea publică. Va trebui să se creadă atunci că noua noastră stăpânire a mulţumit atât de bine pe toată lumea, încât au dispărut chiar şi crimele. Cazurile de izbucnire a criminalităţii nu vor trebui atunci să fie cunoscute decât de victimele lor şi de martori întâmplători.

AL XIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Nevoia pâinii zilnice îi dresează gradat pe oameni. Chestiunile politice care apar. Chestiunile industriale. Petrecerile ca mijloc de deviere. Casele poporului. Adevărul este unul. Marile probleme care survin.

Nevoia pâinii zilnice îi face pe creştini să tacă şi să fie servitorii noştri umili. Agenţii noştri din presă vor discuta, la porunca noastră, măsurile şi schimbările pe care ne-ar fi cam greu să le dăm publicităţii dintr-odată, pe neşteptate. Noi, în acest timp, folosindu-ne de zgomotul pricinuit de aceste discuţii, vom înfăptui măsurile dorite şi le vom prezenta publicului ca pe un fapt împlinit. Nimeni nu va avea îndrăzneala să ceară nimicirea celor hotărâte, mai ales că vor fi prezentate ca fiind un real progres. De altfel, presa va face atunci un joc util nouă şi va atrage îndată atenţia publicului spre chestiuni senzaţionale noi (căci, după cum ştiţi, noi am obişnit oamenii de a căuta totdeauna ceva nou şi schimbător). Câţiva neghiobi, închipuindu-şi că sunt uneltele sorţii, se vor năpusti asupra acestor noi chestiuni fără a şti că ei nu înţeleg nimic din ceea ce noi vrem în realitate să se discute. Chestiunile politicii nu sunt deschise nimănui, în afară de aceia care i-au dat naştere, încă înainte cu multe veacuri şi care o conduc chiar şi acum în taină.

Din toate acestea puteţi vedea că, prefăcându-ne uneori că cerem părerea mulţimii, noi nu facem altceva decât să ne uşurăm înfăptuirea planurilor noastre. De asemenea puteţi observa că noi căutăm totdeauna aprobarea nu a faptelor, ci a cuvintelor noastre rostite la cutare prilej. Noi trebuie să spunem pretutindeni şi totdeauna că, în toate măsurile noastre ne ghidăm după speranţa unită cu siguranţa de a fi folositori binelui tuturor.

Pentru a abate cu abilitate atenţia oamenilor prea îngrijoraţi de problemele politice, vom scoate la iveală problemele economice senzaţionale înainte de aşa zisele probleme politice noi. Îi vom lăsa atunci pe toţi să-şi descarce furiile lor asupra acestui subiect. Gloatele se vor învoi să rămână liniştite, să se odihnească după închipuita lor activitate politică (cu care i-am obişnuit noi înşine, pentru ca să putem lupta prin mijlocirea lor cu guvernele creştine), cu condiţia de a avea noi distracţii şi ocupaţii. În aceste noi distracţii şi ocupaţii îi vom îndrepta apoi aproape pe aceleaşi căi politice. Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului să nu ajungă la nimic profund prin cugetare. Eventual îi vom opri eficient de la gândire prin petreceri şi sport, prin jocuri, prin desfătări vicioase, prin înlănţuiri de patimi şi prin case de toleranţă publice. Îndată vom pune apoi prin presă concursuri banale de arte şi tot felul de sporturi. Aceste preocupări de masă vor îndepărta pentru totdeauna spiritele de la chestiunile elevate unde am avea mult de luptat cu ele. Oamenii, dezobişnuindu-se din ce în ce mai mult să gândească spontan şi independent numai prin ei înşişi vor ajunge să vorbească datorită propagandei noastre tocmai aşa cum gândim noi. Datorită superficialităţii şi a lenii lor de a gândi noi vom fi singurii care vom da impulsuri şi îndrumări cugetării mai ales prin intermediul anumitor persoane care, bineînţeles, nu vor fi deloc bănuite de a avea legături strânse cu noi.

Rolul utopiştilor liberali va fi pentru totdeauna sfârşit, atunci când va fi recunoscut regimul nostru francmasonic planetar. Până atunci vor aduce multe foloase nouă. De aceea, adeseori îi vom îndemna mult mai mult pe oameni să născocească tot felul de teorii complet ireale şi fantastice, considerate noi, sau aşa zise progresiste, căci astfel vom suci cu o mare uşurinţă capetele acestor creştini, cu ajutorul cuvântului PROGRES. Nu găsiţi aproape nici unul printre ei care să înţeleagă că sub acest cuvânt se ascunde o greşeală, afară de cazurile când este vorba de descoperiri materiale, deoarece adevărul este numai unul singur şi neschimbat, şi nu poate prin urmare să progreseze. Progresul, ca o idee greşită, serveşte la întunecarea adevărului, pentru ca nimeni să nu-l cunoască, în afară de noi aleşii care suntem păzitorii lui.

Când domnia noastră planetară va fi sosit, oratorii noştri vor vorbi cu patos poporului despre marile probleme misterioase care au frământat omenirea pentru a o duce, în sfârşit, la regimul nostru mântuitor. Nimeni nu va bănui atunci că toate aceste probleme au fost născocite de către noi, după un plan politic pe care nimeni nu l-a ghicit în tot cursul lungilor veacuri.

AL XIV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Religia cea nouă a viitorului. Sclavia viitorului. Imposibilitatea de a cunoaşte misterele religiei francmasonice a viitorului. Pornografia necesară şi viitorul cuvântului tipărit atunci când francmasonii vor avea complet puterea.

Când va fi sosit domnia noastră planetară, nu vom recunoaşte nici o altă religie afară de aceea a noastră, care este unică şi de care ne este legat destinul, deoarece noi francmasonii suntem aleşii prin care acest destin este unit cu soarta lumii. Din acest motiv va trebui să nimicim toate credinţele. Faptul că prin această nimicire a credinţei se sporeşte numărul ateilor din zilele noastre, nu ne va stânjeni străduinţele, ci din contră va servi drept pildă generaţiilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al cărei sistem stoic conceput de noi va izbuti să cucerească toate popoarele. Vom spune atunci tuturor că în aceasta constă adevărul ei mistic, în care zace toată forţa ei educatoare. Atunci vom publica la toate prilejurile articole în care vom asemăna regimul nostru mântuitor cu cele ale trecutului. Binefacerile unei odihne câştigate după veacuri de frământări vor scoate la iveală însuşirile plăcute ale stăpânirii noastre. Greşelile administratorilor creştini vor fi zugrăvite de noi în culorile cele mai vii. Vom da naştere la o aşa de mare scârbă faţă de aceste administraţii, încât popoarele vor prefera odihna robiei în locul drepturilor mult trâmbiţatei libertăţi care i-a zăpăcit atât de mult şi care le-a răpit mijloacele de trai făcându-i să fie exploataţi de către o ceată de aventurieri, neştiutori de ceea ce fac. Nefolositoarele schimbări de guvern, la care îi îndemnăm noi pe creştini atunci când voim să săpăm temeliile lor de guvernământ, vor obosi în această vreme atât de mult popoarele, încât ele vor prefera să îndure orice din partea noastră, numai să scape de noi frământări. Vom arăta atunci cu stăruinţă greşelile istorice ale guvernelor creştine care, în lipsa adevăratului bine, au ameţit omenirea în cursul atâtor veacuri, urmărind un bine social iluzoriu, fără a-şi da seama că planurile lor înrăutăţesc, în loc să îmbunătăţească, condiţiile vieţii omeneşti pe această planetă.

Filozofii noştri vor discuta toate greşelile credinţelor creştine, dar nimeni niciodată nu va discuta religia noastră sub adevărata ei înfăţişare, deoarece nimeni nu o va cunoaşte cu adevărat, afară de cei ai noştri, care nu vor îndrăzni niciodată să-i descopere tainele.

În ţările zise înaintate, am dat deja naştere unei literaturi nebune, murdare, mârşave. Aceasta o vom răspândi câtva timp, chiar şi după ce am ajuns la putere, pentru a scoate mai mult la iveală deosebirea dintre discursurile, dintre programele noastre şi aceste nemernicii ale creştinilor. Iniţiaţii noştri francmasoni, crescuţi pentru a conduce pe creştini, vor alcătui discursuri, planuri, memorii, articole care ne vor da înrâurirea deplină asupra acestor oameni şi ne vor îngădui să-i îndreptăm către ideile şi cunoştinţele pe care vom voi atunci ca ei să le însuşească.

AL XV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Secretul loviturii de stat mondiale ce va dura o zi. Condamnările la moarte ce vor fi pronunţate atunci. Soarta viitoare a tuturor francmasonilor creştini. Caracterul legendar şi mistic al puterii francmasonilor. Înmulţirea rapidă a lojilor francmasonice. Administraţia centrală a Marilor maeştri francmasoni. Tainica afacere Azeff. Francmasoneria este călăuza esenţială a tuturor societăţilor secrete. Importanţa tainică a succesului public. Colectivismul inerent. Victimele eventuale. Condamnarea ulterioară la moarte a francmasonilor. Prăbuşirea planetară a prestigiului legilor şi al autorităţii. Prealegerea francmasonilor. Scurtimea şi limpezimea exemplară a legilor care vor fi promulgate în timpul domniei viitoare a francmasonilor. Supunere totală şi necondiţionată faţă de autoritate. Măsuri dure contra abuzurilor de putere. Cruzimea neobişnuită a pedepselor. Limita vârstei pentru cei care vor fi judecători. Liberalismul judecătorilor şi al puterii vor dispare. Banul mondial al Statului Planetar Unic. Absolutismul fără precedent al francmasoneriei. Dreptul de casaţie. “Aspectul” patriarhal al viitorului “guvern” Planetar. Zeificarea obligatorie a guvernului. Dreptul celui mai tare în calitatea sa de drept unic. Regele Statului Unic Planetar este considerat a fi patriarhul lumii.

Când în sfârşit vom începe a domni peste tot globul – cu ajutorul loviturilor de Stat (pregătite în aceeaşi zi) – şi după ce vom fi hotărât desfiinţarea tuturor guvernelor în fiinţă (chiar dacă până atunci va mai trece o oarecare vreme), vom căuta să împiedicăm uneltirile şi comploturile împotriva noastră. În acest scop, vom osândi la moarte pe toţi aceia care vor întâmpina venirea noastră la putere cu armele în mâini. De asemenea orice înfiinţare de noi societăţi secrete, ce nu va servi scopurile noastre, va fi atunci pedepsită cu moartea. Atât societăţile secrete care există în zilele noastre şi care ne sunt cunoscute, ori care ne-au servit şi ne servesc încă, cât şi cele care nu ne sunt cunoscute, vor fi după aceea desfiinţate, iar membrii lor vor fi trimişi în continente depărtate, în afara Europei. La fel vom proceda cu toţi cei care ştiu prea multe despre noi (chiar din rândurile noastre, din Francmasoneria exterioară, care au ajuns să ştie prea multe lucruri secrete). Aceia pe care îi vom cruţa pentru un motiv oarecare, vor trăi sub o veşnică ameninţare a surghiunului.

De îndată ce vom avea puterea vom publica legi aspre prin care vom sili pe toţi foştii membri ai societăţilor secrete, care ne sunt sau care ne-au fost rivale, să părăsească Europa, care va deveni centrul stăpânirii noastre. (Aici apare destul de clar că, în final, Europa va fi centrul sau, cu alte cuvinte, Comandamentul Francmasoneriei Mondiale).

În societatea umană în care, gradat noi am semănat din plin seminţele dezbinării, nemulţumirii, şi a prins rădăcini neînţelegerea (cum este de exemplu protestantismul), nu se va mai putea restabili după aceea ordinea decât prin măsuri dure, rapide şi nemiloase, care vor dovedi o putere de neclintit; este evident inutil să se dea vreo atenţie victimelor căzute pentru binele nostru viitor. Rolul fiecărui guvern care recunoaşte că există, nu este numai de a culege roadele privilegiilor sale, ci şi de a-şi îndeplini datoriile, pentru a ajunge la înfăptuirea anumitor scopuri, fie chiar cu preţul celor mai mari jertfe. Pentru ca un guvern să ajungă să fie neclintit, trebuie să-şi mărească la maximum aureola puterii sale, iar această aureolă nu se câştigă decât printr-o fascinantă inflexibilitate a puterii, care trebuie să poarte semnele unei atotputernicii oculte. Aşa era, până în vremurile din urmă, autocraţia care tocmai de aceea rămâne singurul nostru duşman serios din întreaga lume, alături de Papalitate. Aduceţi-vă în această direcţie aminte de pilda Italiei înecate în sânge, care totuşi nu s-a atins de nici un fir de păr al lui Sylla, cel care a vărsat acest sânge. Sylla, prin puterea sa uluitoare, s-a ridicat până la cea mai înaltă treaptă în ochii poporului chinuit şi jertfit chiar de către el, iar întoarcerea lui îndrăzneaţă în Italia, l-a făcut şi mai inviolabil. Poporul nu se atinge niciodată de acela care-l hipnotizează prin îndrăzneală şi tăria voinţei lui.

Aşteptând însă venirea momentului victoriei, cât şi pentru a grăbi clipa triumfului nostru, vom înfiinţa şi vom înmulţi lojile masonice în toate ţările din lume. În aceste loji francmasonice, care pentru cei naivi vor părea opuse şi diferite, îi vom coopta şi îi vom atrage să intre în ele pe toţi aceia care sunt sau pot fi nişte eminenţi agenţi. Aceste grupări, aceste “loji” vor reprezenta totodată centrul nostru principal de informaţii şi manipulare a maselor ignorante, fiindcă ele vor rămâne mijlocul cel mai eficient al activităţii noastre. Vom conduce centralizat, în mod strict, toate aceste societăţi francmasonice (în mod aparent diferite) printr-o administraţie cunoscută numai de noi – cei care suntem şi vom rămâne total necunoscuţi, pentru a putea acţiona cât mai eficient din umbră – şi care va fi compusă şi condusă în totalitate numai de cei mai inteligenţi oameni ai noştri. Lojile noastre francmasonice vor avea fiecare câte un reprezentant numit de noi, iar acesta va fi cel care va da cuvântul de ordine şi programul pe care noi îl vom decide; în dosul acestui reprezentant se va ascunde nebănuită administraţia despre care am vorbit. Vom forma şi vom întreţine în cadrul acestor loji francmasonice focarul tuturor mişcărilor anarhice-revoluţionare şi liberale, care vor servi scopurilor noastre. Aceste loji vor fi alcătuite din oameni cât mai docili şi maleabili, care vor proveni pe cât posibil din toate straturile societăţii, dar mai ales dintre cei bogaţi. Planurile politice cele mai secrete ne vor fi astfel aduse nouă totdeauna la cunoştinţă şi vor cădea în mâna noastră şi, în cazul în care vom fi de acord cu conţinutul lor, ele vor intra imediat sub autoritatea noastră din prima zi a apariţiei lor. Printre membrii acestor loji vor trebui neapărat să fie cuprinşi aproape toţi agenţii poliţiei naţionale şi internaţionale, deoarece serviciile lor sunt de neînlocuit pentru noi, având în vedere că poliţia poate nu numai să ia măsuri rapide împotriva nesupuşilor şi recalcintranţilor, dar să şi acopere ori să muşamalizeze complet toate acţiunile noastre rele sau să găsească pretexte avantajoase pentru noi atunci când apar nemulţumiri şi când am putea fi descoperiţi. Aceia care intră cel mai uşor în societăţile secrete sunt de obicei nişte ambiţioşi sau aventurieri şi sunt în general oameni uşurateci, cu care nu ne va fi greu să ne înţelegem pentru înfăptuirea planurilor noastre.

Dacă se vor naşte la un moment dat dezordini într-un Stat, aceasta va însemna că am avut chiar noi nevoie să generăm tulburări pentru a nimici o solidaritate prea mare. Dacă se va pune la cale un complot în sânul său, conducătorul acestei uneltiri va fi unul dintre cei mai credincioşi servitori ai noştri.

Este absolut firesc ca noi, cei puţini care facem parte din Ierarhia Francmasonică Secretă, şi nimeni altcineva, să fim cei care coordonează, nebănuiţi de nimeni – din umbră – acţiunea Francmasoneriei exterioare, pentru că numai noi ştim cu adevărat unde vrem să ajungem; noi, numai noi cei ce facem parte din elită trebuie să cunoaştem scopul final al fiecărei acţiuni, în timp ce toţi ceilalţi membri ai lojilor nu trebuie să ştie mai nimic. Pentru membrii Francmasoneriei exterioare, scopul respectivei acţiuni va fi prezentat ca fiind altul şi astfel ei nici măcar nu vor bănui ceea ce urmărim noi atunci. Ei se mulţumesc de obicei cu un succes momentan, care le satisface amorul propriu în înfăptuirea planurilor lor, fără a observa că acest plan nu porneşte totdeauna din iniţiativa lor ci le este sugerat de către noi.

Oamenii se înscriu cel mai adesea în loji din curiozitate sau fiind animaţi de speranţa deşartă de a-şi satisface ambiţiile politice cu ajutorul lor; alţii vor să profite de relaţiile oferite de noi iar unii numai pentru a-şi expune înaintea unui public visurile lor irealizabile, care în realitate nu se sprijină pe nimic. De cele mai multe ori acestor oameni naivi le este sete de emoţia succesului şi a aplauzelor, manifestări cu care noi nu suntem niciodată zgârciţi. Noi le oferim întotdeauna acest succes pentru a ne folosi ulterior de mulţumirea de sine care este legată de el şi datorită căreia oamenii primesc foarte uşor sugestiile noastre fără a băga de seamă, fiind în acelaşi timp cu totul convinşi că exprimă fără greş ideile proprii şi că ei nici nu ar putea fi în stare să şi le însuşească pe ale altora. Nici nu vă puteţi închipui cât de uşor şi cum pot cădea chiar şi cei mai inteligenţi oameni care se află şi rămân într-o stare de naivitate plină de inconştienţă, cu condiţia de a-i face să fie cât mai mulţumiţi de ei înşişi. În acelaşi timp doar noi ştim cât este de uşor să-i descurajezi prin cel mai mic insucces, fie chiar numai prin încetarea aplauzelor, şi astfel să-i robeşti unei supuneri slugarnice numai pentru a putea obţine mai mereu noi succese.

În măsura în care marii noştri Maeştri Francmasoni dispreţuiesc gloria, numai spre a face să reuşească pe deplin şi cât mai repede proiectele lor, în aceeaşi măsură oamenii obişnuiţi care au mintea unor copii sunt în stare să-şi jertfească toate ţelurile lor numai şi numai pentru a obţine cât mai multă glorie. Acest fel tipic de a vedea al lor ne uşurează foarte mult sarcina de a-i influenţa şi de a-i conduce. Aceşti tigri la înfăţişare au în realitate sufletul unei turme de oi, iar capetele lor, cu rare excepţii, sunt cu desăvârşire goale şi tocmai aceasta explică de ce ei pot fi influenţaţi şi manipulaţi atât de uşor. Le-am dat acum drept cal de bătaie, aşa cum dai unui copil o jucările, visul absorbirii complete a individualităţii omeneşti de către unitatea simbolică a colectivismului. Încă n-au ajuns să înţeleagă şi nici nu vor înţelege curând că această jucărie le-a absorbit deocamdată cu totul atenţia. Este aici o încălcare făţişă a celei mai importante legi a naturii care, din prima zi a Creaţiei, a făcut pe fiecare fiinţă deosebită de cealaltă, tocmai pentru a-şi afirma în mod creator individualitatea.

Faptul că noi am fost în stare să-i aducem, iar actualmente să-i menţinem în această stare nebunească, nu ne dovedeşte oare cu o limpezime orbitoare, cât de puţin dezvoltată este mintea lor faţă de mintea noastră? Acest aspect este cea mai importantă garanţie a succesului nostru. Cât de clarvăzători erau MAEŞTRII noştri francmasoni care au spus că pentru a atinge un scop mare nu trebuie niciodată să te opreşti în faţa mijloacelor şi nu trebuie să-ţi precupeţeşti numărul victimelor jertfite! Noi n-am numărat victimele din rândurile noastre şi cu toate că la nevoie am sacrificat pe unii dintre ai noştri, procedând astfel, am dat Ierarhiei noastre francmasonice secrete o putere pe care altfel nu am fi dobândit-o poate niciodată. Victimele dintre cei ai noştri, relativ puţine ca număr, ne-au apărat totdeauna la momentul potrivit de distrugerea totală.

Moartea este sfârşitul de neînlăturat al fiecăruia. Mai util este să grăbim moartea acelora care, plini de fermitate, pun piedici operei noastre, decât să murim noi, MAEŞTRII FRANCMASONI care am dat naştere acestei opere gigantice. Noi va trebui să-i osândim la moarte şi să-i executăm pe francmasonii trădători, astfel încât nimeni, afară de fraţii lor să nu poată să bănuiască ceva, nici chiar victimele condamnării noastre. Ei mor toţi, când trebuie, în conformitate cu planurile noastre, ÎN APARENŢĂ de moarte naturală.

Aceste măsuri drastice au înlăturat din sânul francmasoneriei (ordinare) orice urmă de împotrivire şi de nesupunere. Tot predicând creştinilor liberalismul, noi menţinem totodată şi pe agenţii noştri agitatori într-o supunere desăvârşită.

AL XVI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Modul secret în care universităţile pot fi făcute să devină nevătămătoare. Clasicismul va fi pe deplin înlocuit. Educaţia în Statul Planetar Unic şi alte profesiuni. Reclama obligatorie a autorităţii “Stăpânitorului” cel nou în şcoli. Desfiinţarea completă a învăţământului liber. Noile teorii ale Statului Planetar Unic. Independenţa gândirii va fi reprimată. Învăţătura în Statul Planetar Unic se va face mai ales prin imagine.

În scopul de a nimici cât mai repede şi definitiv toate forţele colective care nu sunt ale noastre, vom întemeia noi altele, care vor acţiona într-un spirit nou aşa cum vrem noi (Universităţi). Rectorii şi profesorii vor fi pregătiţi în taină pentru munca lor, în spiritul nostru francmasonic, prin programe de acţiuni strict secrete şi amănunţite, de la care ei nu se vor putea abate absolut deloc. Ei vor fi atunci numiţi numai după ce vor fi verificaţi cu mare grijă şi vor depinde de guvern. Atunci când vom prelua puterea şi vom conduce printr-un Guvern Unic întreaga planetă, vom exclude complet din programele de studii dreptul cetăţenesc şi tot ceea ce priveşte aspectul tainic care se referă la problemele politice. Aceste mari secrete, care permit să fie manipulate masele, vor fi predate numai câtorva zeci de persoane alese chiar de noi prin testare pentru însuşirile lor speciale. Când vom fi în final la putere, vom scoate complet din programele de studii toate acele materii care înainte erau studiate şi care pot pricinui tulburări şi îi vom face pe tineri să fie ascultători şi să îi iubească până la idolatrizare (cultul personalităţii!) pe cei care îi vor conduce. Vom şterge apoi din memoria umanităţii toate informaţiile referitoare la faptele secolelor trecute care nu ne avantajează. Tot atunci vom face astfel încât vom desfiinţa în întregime orice formă de învăţământ liber. Sistemul de reprimare sistematică a gândirii binefăcătoare, creatoare, libere este de pe acum în vigoare în cadrul sistemului educaţional bazat din ce în ce mai mult pe folosirea persuasivă a imaginilor care va trebui să transforme cât mai repede oamenii în nişte animale supuse, care vor aştepta inerţi să li se înfăţişeze toate lucrurile prin imagini modificate conform intenţiilor noastre pentru a înţelege totul aşa cum vrem noi. În Franţa, unul dintre agenţii noştri cei mai eficienţi şi anume Bourgeois, a început deja să promoveze noul program de educaţie cu ajutorul imaginilor.

AL XVII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Baroul va fi restructurat. Influenţa preoţilor creştini va trebui să scadă tot mai mult. Libertatea conştiinţei se va urmări să fie diminuată. Regele Statului Planetar Unic al Francmasonilor va fi simultan şi Patriarh şi Papă. Mijloacele secrete de luptă ale francmasoneriei cu bisericile existente. Problemele curente ale presei contemporane aşa cum sunt ele privite de francmasoni. Organizarea cea nouă a poliţiei. Poliţia voluntară. Spionajul şi turnătoria după modelul grupărilor francmasonice secrete. Abuzurile de putere vor fi curent muşamalizate.

Baroul îi face cel mai adesea pe oameni să devină reci, cruzi, îndărătnici, totodată aceasta îi face să fie obişnuiţi să vadă totul în folosul apărării a nu contează ce şi nu pentru a susţine binele social. Prin aceasta ei demoralizează aproape în întregime tribunalul. Noi vom face din aceşti oameni împietriţi la suflet şi foarte servili funcţionari executivi. Avocaţii şi judecătorii vor fi lipsiţi atunci de dreptul de a comunica cu inculpaţii; ei vor primi numai procesele de la tribunal şi apoi îşi vor apăra clienţii după interogatoriul luat de tribunal, o dată ce faptele le vor fi astfel cunoscute. Ei vor primi în toate cazurile onorarii care vor fi independente de calitatea apărării. Aceasta va duce în scurt timp la suprimarea, printre altele, a corupţiei care există actualmente în aparatul judecătoresc, căci la ora actuală acesta nu mai consimte să dea câştig de cauză decât numai celui care plăteşte. Am luat de asemenea măsuri pentru a discredita complet clasa preoţilor creştini, şi numai câţiva ani ne mai despart de desfiinţarea religiei creştine (CONSPIRAŢIA FRANCMASONICĂ MONDIALĂ CARE VIZEAZĂ SUBMINAREA ŞI DISTRUGEREA CREŞTINISMULUI). În general, presa noastră contemporană va demasca numai afacerile corupţiei de stat, religiile, incapacitatea flagrantă şi prostia actualilor conducători şi toate acestea vor fi făcute în termenii cei mai înjositori, pentru a-i ponegri şi calomnia mai ales pe cei buni şi destoinici în toate modurile, aşa cum numai noi ştim să facem cu genialitatea noastră diabolică. În timpul guvernării noastre planetare, fiecare al treilea om va supraveghea aproape permanent pe ceilalţi. Atunci nu va mai fi deloc ruşinos să fii spion, cutră şi denunţător. Agenţii noştri, care vor fi cozile noastre de topor în multe situaţii vor fi racolaţi atât din înalta societate, cât şi din clasele de jos şi chiar din cele de mijloc, dintre editori, tipografi, librari, comercianţi, muncitori, birjari, lachei etc. Verificarea depoziţiilor şi a tuturor arestărilor vor depinde atunci de un grup de controlori. Acela care nu va da cât mai detaliat raportul asupra a tot ceea ce a văzut şi a auzit în materie de politică, va fi considerat vinovat de tăinuire şi complicitate, fiind tratat după aceea ca şi când s-ar fi dovedit că a făcut aceste două lucruri. În regatul nostru universal, care va cuprinde toate ţările ce vor fi atunci fără graniţă, va fi obligatoriu pentru toţi oamenii noştri devotaţi şi fideli să servească statul în felul acesta.

AL XVIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Măsurile suplimentare de siguranţă care vor fi luate de francmasoni. Supravegherea foarte atentă şi totală a conspiratorilor. O gardă numeroasă care îl păzeşte la vedere pe Preşedintele Statului indică ruina puterii. Garda regelui Statului Planetar al francmasonilor. Prestigiul mistic şi totalitar al puterii. Arestarea rapidă şi cercetarea abuzivă va fi realizată la prima bănuială atunci.

Când vom considera că este stringent necesar să întărim măsurile de protecţie politică, vom declanşa imediat dezordine şi manifestări de nemulţumire, care vor fi amorsate şi exprimate de oratori buni. Persoane nutrind aceleaşi sentimente se vor uni cu ei. Aceasta ne va servi atunci drept motiv pentru a autoriza tot felul de percheziţii şi supravegheri care se vor putea face chiar cu ajutorul poliţiei.

Nu trebuie să se uite că aproape totdeauna prestigiul puterii scade dacă se descoperă periodic că există comploturi împotriva sa. Noi am distrus nu o dată prestigiul conducătorilor buni prin desele atentate organizate de agenţii noştri, care pentru noi nu sunt altceva decât nişte miei orbi ai turmei pe care o conducem. Vom sili astfel pe guvernanţi să-şi recunoască neputinţa prin măsurile făţişe de siguranţă pe care ei vor fi nevoiţi să le ia şi astfel vom ruina complet până la urmă prestigiul puterii.

A păzi tot timpul, pe faţă un mare conducător înseamnă a recunoaşte slăbiciunea guvernului. Conducătorul Suprem ales de noi, când va apare în sânul mulţimii va fi totdeauna înconjurat de o mulţime de bărbaţi şi de femei care vor fi luaţi de cei naivi drept curioşi. Noi considerăm că o dată cu instituirea gărzii oficiale dispare prestigiul mistic al puterii.

Noi îi vom aresta imediat pe criminali la prima bănuială. Teama că ne-am putea înşela nu trebuie să fie un motiv care să dea posibilitatea de fugă ori de sustragere unor indivizi bănuiţi de un delict sau de o crimă politică, situaţie pentru care noi ne vom arăta a fi neîndurători. Datorită prostiei lor şi a naivităţii conducătorilor de state, la ora actuală, guvernele nu sunt în stare să înţeleagă ce este în realitate politica şi care sunt tainele ei.

AL XIX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Dreptul de a prezenta jalbe şi proiecte va fi speculat la maxim de francmasoni. Răzvrătirile şi rostul acestora. Crimele politice vor fi altfel judecate de tribunale. Reclama pentru crimele politice va trebui să înceteze pentru totdeauna.

Cu toate că noi nu vom îngădui ca fiecare să se ocupe în mod direct de politică, vom încuraja în schimb orice raport, orice cerere care va solicita guvernul să îmbunătăţească starea poporului: aceasta ne va permite să vedem cât mai clar şi la momentul potrivit toate lipsurile şi doleanţele supuşilor noştri, cărora le vom răspunde fie cu îndeplinirea cererilor făcute, dacă evident acestea nu ne lezează interesele, fie cu o respingere abil argumentată, care va urmări totodată să dovedească greşeala de judecată a celor ce le-au alcătuit. Uneltirile revoluţionare cel mai adesea nu sunt altceva decât lătratul unui căţeluş împotriva unui elefant. Pentru un guvern care este organizat, aşa cum trebuie, nu atât din punct de vedere poliţienesc, ci social, lătratul acestui căţeluş n-are însemnătate şi se produce numai pentru că dobitocul nu-şi cunoaşte de fapt nici locul şi nici însemnătatea lui. Va fi de-ajuns să se dovedească, printr-un exemplu sugestiv, atât importanţa unuia cât şi a celuilalt, pentru ca aceşti căţei să înceteze de a mai lătra şi să înceapă să dea bucuroşi din coadă de îndată ce zăresc elefantul. Pentru a răpi crimei politice faima ei de faptă vitejească, vom avea grijă să o punem înaintea judecătorilor pe aceeaşi treaptă cu furtul, omorul şi împreună cu orice altă nelegiuire mârşavă şi josnică. Atunci opinia publică va confunda destul de uşor în gândul ei această categorie de crime cu ruşinea tuturor celorlalte, şi va sfârşi prin a le privi cu acelaşi dispreţ. Noi ne-am propus de asemeni şi într-o anumită măsură credem că deja am izbutit să-i împiedicăm pe creştini să mai lupte împotriva uneltirilor noastre revoluţionare. În acest scop, atât prin presă, cât şi prin cuvântările noastre sau articolele publicate, în manualele de istorie care au fost şi vor fi în mod viclean alcătuite de noi, am făcut o abilă reclamă pentru aşa zisa jertfă totală de sine care a fost sau este făcută de către cei răzvrătiţi chipurile în vederea binelui obştesc. Această reclamă a mărit considerabil numărul liberalilor şi a aruncat totodată mii de creştini naivi în rândurile turmei noastre făcându-i să devină nişte supuşi francmasoni de duzină care ne servesc cu devotament interesele.

AL XX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Noul program financiar. Impozitul va fi mărit în mod progresiv. Perceperea progresivă şi insidioasă a impozitului prin aşa zisele timbre. Casă de fond de titluri şi modul în care va fi evitată stagnarea banilor. Curtea de conturi. Desfiinţarea reprezentării. Stagnarea posibilă a capitalurilor. Emisiunea de bani noi. Schimbul aurului. Schimbarea cea nouă de cost a muncii. Bugetul. Împrumuturile statului şi modul în care vor fi ele realizate. Seria hârtiilor cu 1% dobândă. Hârtiile industriale. Conducătorii creştinilor: favoriţii şi totodată agenţii eficienţi ai francmasonilor.

Vom vorbi acum succint despre programul nostru financiar pe care special l-am păstrat pentru sfârşit, ca fiind punctul cel mai greu care totodată este culminant şi hotărâtor al planurilor noastre de acaparare a puterii asupra întregului pământ. Începând acum să vă vorbesc despre el, vă voi aduce mai întâi aminte ceea ce v-am mai spus odată, sub formă de aluzie, şi anume că, la noi, suma actelor noastre se rezolvă printr-o banală chestiune de cifre.

Când vom pune mâna pe putere şi vom domni nestingheriţi asupra întregii planete, guvernul nostru unic şi absolut se va feri în interesul său propriu de a încărca prea mult poporul cu dări; el nu va uita atunci să pozeze cu multă abilitate în rolul său de părinte şi apărător. Dar cum noi ştim dintotdeauna că organizaţia guvernamentală costă scump, va trebui totuşi să găsim din timp mijloace de întreţinere a ei. Iată de ce noi credem că trebuie pregătit un anumit echilibru financiar cu o deosebită grijă.

În timpul guvernării noastre planetare, unice, Regele ales de noi va avea şi va lansa cu ablitate ideea fictivă a legalităţii însuşirii şi proprietăţii asupra a tot ceea ce se găseşte în Statul său (acest lucru va fi destul de uşor de înfăptuit), el va putea tocmai de aceea recurge la confiscarea promptă şi aparent legală a tuturor sumelor de bani pe care el va crede că sunt necesare pentru a regla circulaţia monetară a Statului nostru planetar unic.

În felul acesta, atunci impozitele vor fi percepute fără sfială, dar progresiv şi ele vor asigura în realitate un venit cu mult mai mare decât cel dat de impozitul proporţional de astăzi. Conducătorul unic al statului nostru planetar nu va avea deloc nevoie de proprietăţi personale deoarece atunci tot ce este în stat este de fapt al lui, pentru că noi ştim că în cazul în care acesta ar avea averile sale personale acestea ar anula drepturile sale ABSOLUTE de proprietate asupra bunurilor şi a posesiunilor tuturor. Cumpărarea unei proprietăţi, sau primirea unei moşteniri, se vor face numai plătind o taxă de timbru progresivă. Calculaţi vă rog cât de mult vor depăşi aceste impozite care ne vor reveni doar nouă actualele venituri ale statelor de pe tot pământul.

Singurul individ care nu va mai avea atunci interesul să fure din banii statului este proprietarul lor unic, adică şeful statului nostru planetar. Tocmai din această cauză, controlul său direct interesat va face imposibile pierderile şi risipa. Puterea sa nu va fi niciodată la discreţia favoriţilor care-l înconjoară pentru a-i da strălucire şi măreţie, pentru că noi ştim că aceştia nu urmăresc în majoritatea cazurilor decât interesele lor şi nu pe acelea ale statului nostru planetar unic.

Crizele economice au fost şi vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage bani din circulaţie. Capitaluri enorme rămâneau astfel fără să fie folosite, sustrăgându-se în acest fel banii statului, care era până la urmă obligat să se adreseze acestor capitaluri pentru a avea bani. Aceste împrumuturi măresc în final cu foarte mult datoriile statului prin plata ulterioară a dobânzilor. Concentrarea aproape de neimaginat în trecut a industriei în mâinile capitaliştilor, care au distrus şi vor distruge complet mica industrie, a absorbit nu numai toate forţele poporului ci şi pe acelea ale statelor actuale.

Orice împrumut pe care îl solicită dovedeşte din plin slăbiciunea statului respectiv şi neînţelegerea drepturilor sale. În viziunea noastră împrumuturile stau permanent deasupra capetelor guvernanţilor precum o sabie a lui Damocles, iar aceştia, în loc să ia de la popor banii de care au nevoie, printr-un impozit temporar, vin cu mâna întinsă precum milogii ca să cerşească de la acele capitaluri uriaşe care au fost şi sunt ale noastre. Împrumuturile externe sunt întocmai ca nişte lipitori care nu se mai pot desface de pe trupul statului decât atunci când cad singure sau atunci când statul le aruncă deoparte cu hotărâre. Totuşi statele din cauza prostiei lor fără margini nu numai că cel mai adesea nu le desfac, ci chiar continuă să şi le aplice, astfel că până la urmă multe dintre aceste state trebuie să piardă în urma acestor masive şi abile “luări de sânge” benevole.

Atâta timp cât împrumuturile sunt doar interne, aceasta nu face decât să mute banii din buzunarul săracului în acela al bogatului. Dar atunci când noi am cumpărat prin corupţie şi viclenie persoanele cele mai influente care ne trebuiau, urmărind astfel strămutarea cât mai grabnică a împrumuturilor la extern, aproape toate bogăţiile statelor au început să curgă ca nişte fluvii spre tezaurele noastre şi în urma acestui tratament aproape toţi oamenii au început să ne plătească un bir de robi. Dacă nesăbuinţa atât de evidentă pentru noi a conducătorilor de stat, în ceea ce priveşte afacerile statului şi prostia crasă persoanelor cu funcţii importante de conducere precum şi coruptibilitatea miniştrilor au încărcat ţările lor de datorii uriaşe pe care cel mai adesea acestea nu le pot restitui, trebuie să ştiţi că toate acestea ne-au costat bani şi au implicat eforturi. Hârtiile industriale (acţiunile) vor fi apoi cumpărate chiar de guvern care, din simplu tributar de impozite – cum este acum -, se va transforma mai târziu în împrumutător din calcul. O astfel de măsură abilă va face totdeauna să înceteze stagnarea banilor şi parazitismul şi va sugruma gradat presa, fiindcă trebuie să aveţi în vedere că aceste lucruri ne sunt foarte de folos atât timp cât noi nu avem puterea la nivel planetar; dar reţineţi că ele nu vor mai fi deloc de dorit atunci când o vom dobândi. Calculele pe care le vom prezenta atunci vor fi clare la momentul oportun şi ele vor pune astfel capăt abuzurilor de care la ora actuală noi ne folosim cu abilitate şi îndrăzneală pentru a dobândi puterea, fiindcă trebuie să vă fie clar că toate acestea nu vor fi tolerate sub conducerea noastră planetară unică. Conducătorii pe care chiar noi îi povăţuiam altădată să se distreze cât mai mult şi cât mai des pe banii statului prin recepţii, etichetă, serbări, cadouri nu erau decât un paravan al nostru. Dările de seamă prezentate periodic de favoriţii lor erau în realitate făcute de agenţii noştri şi ele făceau promisiuni mincinoase şi îmbucurătoare asupra viitorului cum că acesta va aduce importante economii şi mari ameliorări… Economii de ce anume? De noi împrumuturi?… Aşa ar fi putut cei lucizi şi inteligenţi să-i întrebe dacă ar fi fost astfel, dar nefiind, ei nu-i întrebau pe aceia care le citeau dările de seamă şi proiectele care veneau şi vin în continuare de la noi…

AL XXI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Împrumuturile interne. Pasivul şi impozitele. Conversiile. Casele de Economii şi renta. Suprimarea completă a bursei fondurilor publice. Taxarea modificată a valorilor industriale.

Noi am profitat totdeauna din plin de corupţia administratorilor şi de neglijenţa crasă a tuturor conducătorilor pentru a primi ulterior înapoi prin intermediul dobânzilor sume duble, triple şi uneori chiar şi mai mari, în urma acordării unor împrumuturi uriaşe care nu erau aproape deloc necesare statelor respective.

Când vom dobândi puterea absolută asupra întregului pământ, vom suprima în scurt timp toate Bursele de fonduri publice, deoarece nu vom mai admite ca prestigiul puterii noastre care va trebui să fie legendară să ajungă ştirbit datorită unor variaţii de preţuri. Aceste preţuri vor fi instituite atunci prin lege la valoarea lor reală. Vom înlocui astfel complet atunci bursele cu mari stabilimente de credit special a căror destinaţie va fi să taxeze valorile industriale în strânsă legătură cu valorile noastre guvernamentale. Aceste stabilimente vor fi atunci capabile să arunce pe piaţă, chiar într-o singură zi, peste cinci milioane de valori industriale. În felul acesta, toate intreprinderile industriale fără excepţie vor depinde de noi. Vă puteţi lesne închipui, sper, ce putere uriaşă vom dobândi în acest mod.

AL XXII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Secretul viitorului trebuie să fie ascuns cu grijă. Răul secular este singura bază a binelui viitor. Aureola puterii absolute şi adorarea ei mistică de către masele ignorante.

V-am arătat anterior secretul legăturilor noastre cu actualele guverne şi operaţiunile financiare pe care noi le coordonăm permanent din umbră.

Să ştiţi că toate acestea se vor împlini pentru că noi avem în mână cea mai mare forţă modernă: AURUL. Cu ajutorul lui (al aurului) mai trebuie oare să demonstrăm că Ierarhia noastră este în mod evident predestinată să aibă şi să păstreze puterea absolută? Puterea noastră va fi mereu glorioasă atât pentru că ea va fi imensă, cât şi pentru că ea va guverna şi va conduce independent de poziţia liderilor politici şi a oratorilor ce strigă cuvinte nebuneşti pe care ei le numesc principii mari şi care în realitate nu sunt decît utopii.

AL XXIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Reducerea drastică a producţiei obiectelor de lux. Mica industrie şi rolul ei. Şomajul reprezintă un mare pericol în cadrul Statului Planetar Unic. Interzicerea completă a beţiei. Condamnarea definitivă la moarte a vechii societăţi şi învierea sa fără o nouă formă. Regele Statului Planetar Unic al francmasonilor va fi considerat în unanimitate ca fiind alesul lui Dumnezeu.

Pentru ca popoarele să se obişnuiască cu supunerea, atunci când noi vom avea puterea deplină asupra întregului pământ, trebuie să fie obişnuite la un moment dat cu modestia şi tocmai pentru aceasta trebuie să fie micşorată atunci producţia de bunuri de consum.

Noi vom restabili apoi noua industrie, care va da lovitura capitalurilor particulare ale diverşilor fabricanţi, pentru că marii fabricanţi îndreaptă de multe ori, fără să ştie, avântul maselor împotriva guvernului. Noi ştim de asemeni că un popor care se ocupă aşa cum trebuie de mica industrie nu cunoaşte şomajul. Şomajul este de altfel lucrul cel mai periculos atât pentru conducere cât şi pentru noi.

Guvernul Mondial al nostru, care va lua atunci locul guvernelor actuale – guverne care deocamdată conduc popoarele deja demoralizate şi slăbite de noi, care au ajuns să tăgăduiască chiar şi puterea lui Dumnezeu – va fi nevoit să condamne la moarte astfel de societăţi muribunde şi chiar să le înnece în propriul lor sânge stricat, pentru a ridica pe ruinele lor viitoare Republica Mondială Planetară care va fi guvernată numai de noi.

AL XXIV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Întărirea rădăcinilor regelui Statului Planetar Unic al Francmasonilor. Pregătirea atentă şi iniţierea secretă a regelui. Îndepărtarea moştenitorilor săi direcţi. Regele Statului Planetar Unic şi cei trei iniţiatori ai săi. Regele Statului Planetar Unic va avea un destin aparte. Ireproşabilitatea totală a moravurilor externe ale regelui.

Mai mulţi dintre Maeştrii noştri francmasoni îi vor pregăti la momentul oportun atât pe conducătorii Republicii cât şi pe succesorii acestora, alegându-i nu după criteriul eredităţii, ci după aptitudinile lor, pe care noi le considerăm esenţiale şi îi vor iniţia în tainele ezoterice ale politicii. Urmaşii direcţi ai conducătorilor vor fi îndepărtaţi prompt dacă în timpul studiilor vor da dovadă fie de uşurinţă fie de alte însuşiri care în viziunea noastră nu le sunt folositoare pentru a conduce.

Numai cei care sunt totdeauna capabili de a conduce cu o mare viclenie şi fermitate fiind neînduplecaţi până la cruzime, vor primi în final după unele verificări dure frânele puterii din mâinile Marilor maeştri francmasoni. În caz că vreo boală – sau orice altceva – îi va slăbi voinţa şi inteligenţa, acel conducător va trebui să cedeze în scurt timp locul altuia care este mai capabil.

Singur Conducătorul Suprem şi cei trei Mari Maeştri Francmasoni care vor fi iniţiatorii săi vor cunoaşte cu adevărat ce se urmăreşte să se finalizeze în viitor. Nimeni altcineva nu va şti unde doreşte de fapt să ajungă Conducătorul şi tocmai de aceea nimeni printre ceilalţi nu va îndrăzni să se împotrivească la tot ceea ce el cunoaşte.

Conducătorul Suprem al Guvernului Mondial nu trebuie să fie dominat de pasiuni ci el trebuie totdeauna să-şi domine pasiunile. Stâlpul de atunci al umanităţii, în persoana Conducătorului Suprem ales de noi numai dintre ai noştri, trebuie să ne sacrifice doar nouă toate dorinţele sale personale.

COMENTARIU

Redăm în continuare un inspirat comentariu asupra planului strategic criminal al ofensivei francmasonice mondiale şi urmărim astfel să scoatem în evidenţă consideraţiile tactice aşa cum sunt ele expuse cu cinism în aceste protocoale:

1. Francmasonii mărturisesc aici scopul criminal pe care ei îl urmăresc şi expun cu o mare îndrăzneală mijloacele ce le vor întrebuinţa, pentru a ajunge la această ţintă. Scopul este: distrugerea oricărui Stat creştin, pentru a ajunge ei stapâni. Să vedem acum care le sunt mijloacele? Ca să se întrebuinţeze cele mai abile mijloace, trebuie ştiut cine este pentru ei adversarul, iar adversarul ce trebuie răpus până la urmă folosind nu contează ce mijloace malefice este naţiunea creştină din fiecare Stat european. După destăinuirea plină de impertinenţă a francmasonilor, omul este o bestie crudă, care nu ştie decât de frică. Pentru a stăpâni bestia trebuie în viziunea lor nebunească să pui mâna pe putere. Astăzi, când votul universal s-a acordat poporului, tocmai pentru aceasta trebuie să fie zăpăcite cu abilitate masele cu ideea libertăţii, pentru ca astfel poporul să prefacă libertatea în destrăbălare şi dezordine, şi astfel făcând să fie scăpate puterea din mâinile guvernanţilor, masonii şireţi şi cruzi ridicăndu-se la putere pe umerii poporului înşelat.

Cea mai evidentă dovadă cu privire la punerea în aplicare a acestui plan diabolic de luptă ne-o dă presa din toată lumea, condusă cam pretutindeni de francmasoni. Avem şi în ţara noastră, aşa cum fiecare îşi poate da seama (dacă este suficient de inteligent) o asemenea presă, care nu scrie decât numai şi numai în numele “libertăţii” şi “democraţiei”.

Pentru a ajunge la o mare destrăbălare şi dezordine, francmasonii mărturisesc că vor lucra în special prin corupţie pentru a învrăjbi între ele toate partidele politice, pentru ca nu cumva să mai ajungă la vreo înţelegere, ei mărturisesc că vor acţiona ca să prostească şi să abrutizeze poporul creştin prin băuturi spirtoase; ei mărturisesc de asemeni că vor strica tineretul prin scrieri şi filme pornografice, şi că vor deprava femeile creştine prin lux fără măsură, superficialitate şi îndemnarea la prostituţie. Toate acestea ei le fac arătând cu o criminală făţărnicie că acesta este de fapt progresul. Învrăjbirea aceasta sistematică o urmăresc francmasonii cam peste tot şi fără îndoială că ei o urmăresc şi la noi în România. De aceea putem vedea cu toţii cât de înverşunate sunt luptele dintre partide.

În ceea ce priveşte băuturile alcoolice, nu întâmplător se constată mereu de către serviciile sanitare, falsificarea lor. Barurile de zi sau de noapte şi restaurantele se înmulţesc mereu şi într-o mult mai mare măsură decît celelalte magazine.

În privinţa degradării morale şi spirituale prin vicii şi pornografie se pot vedea zilnic şi la noi reviste şi ziare care sugestionează în acest sens şi îndeamnă în mod insidios tineretul la desfrâu, vlăguire, sexualitate animalică, prostituţie, sadism, masturbare, masochism, satanism.

Când prin astfel de mijloace se va ajunge să se destrame toate legăturile sociale şi politice din ţară atunci, spune el, se va arunca ca o fiară de pradă asupra a ceea ce a mai rămas din acest putregai şi va răsturna totul, pentru ca el să întemeieze apoi un Stat nou planetar unic.

În Statul cel nou Mondial, UNIC, ridicat pe ruinele Statelor creştine, francmasonii nu se vor mai călăuzi după regula LIBERTĂŢII. Acest cuvânt în viziunea sa criminală a fost bun de exploatat, spre a dărâma din temelii Statul creştin. El va întrebuinţa apoi NUMAI “despotismul absolut, fără de care nu poate exista civilizaţia”.

În această luptă ascunsă şi pe zi ce trece mai agrigă, francmasonul şi-a luat ca tovarăş nedespărţit AURUL, cu care el îi cumpără pe creştinii slabi de înger şi manipulează cu viclenie masele de oameni prin presa aberantă cu care zăpăceşte minţile celor mulţi şi proşti.

2. Francmasonul a ştiut şi ştie totdeauna să tragă multe foloase din dezordine. Tocmai de aceea, el a căutat şi caută mai mereu să dezlănţuie dezordinea, revoluţia, războiul pentru că asemenea frământări i-au adus numai profituri.

Cum caută să profite francmasonii de dezordine? În două feluri: ei se îmbogăţesc, pe când creştinii sărăcesc şi se împuţinează în războaie; astfel ajung francmasonii să spună în final cuvântul hotărâtor chiar în Statele pe care au ştiut să le manipuleze cu viclenie pentru ca să le arunce în război.

Tocmai de aceea, cel mai adesea ei caută să facă din războaie o ceartă sângeroasă pentru bani şi cum ei au adunat, deloc întâmplător, tot aurul din lume în băncile lor, ei vor fi aproape totdeauna ascultaţi şi la încheierea păcii.

Dar în timp de pace oare cum acţionează cel mai adesea francmasonul? El caută înainte de toate să întunece judecata cea dreaptă şi cinstită a creştinului cu vorbe goale şi cu făgăduinţe mincinoase, despre care el încă de mai înainte ştie că nu se pot împlini. Prin ce mijloc? Prin PRESĂ. Francmasonul stă ascuns în umbră şi priveşte cu dispreţ cum alţii muncesc, le află necazurile, nemulţumirile şi apoi el începe prin presă să asmută mulţimea contra cârmuirii, să îi clatine încrederea în cinstea şi dreptatea conducătorilor, pentru a o atrage de partea lui.

De aceea ei caută în primul rând ca în orice ţară să pună mâna pe PRESĂ. Ei ştiu că în viziunea lor satanică presa este scara care duce la o putere pământească şi la bogăţie, peste cadavre de creştini.

3. Intrăm astfel şi mai adânc în sufletul satanic, perfid şi criminal al francmasonului; mai întâi el caută să distrugă sistematic ordinea stabilită prin Constituţie. Constituţia este legea de bază a Statului, care stabileşte un echilibru între puterile Statului: între Conducătorul acestuia, persoanele care cârmuiesc şi popor. El caută să sfarme această cumpănă dreaptă, căutând prin puterea aurului şi mai ales prin minciunile din presă să despartă pe conducători de poporul pe care îl conduc. Pentru a ajunge cât mai repede aici, ei împing pe toţi ambiţioşii să dea asalt puterii, îndeamnă pe toţi nepricepuţii să vorbească verzi şi uscate în Parlament, pentru a împiedica guvernele să facă legi, ei pun ziariştii să atace tot ce este bun, spiritual, divin şi cinstit în ţară, pentru ca poporul, care în naivitatea sa crede foarte uşor, să nu mai aibă încredere în nimeni şi să ceară mereu schimbare de guvern. Cu cât guvernele se schimbă mai des, cu atât slăbeşte mai mult puterea de a conduce şi de această slăbiciune nu profită decât francmasonul. De aceea, citim atât de des chiar şi în presa de la noi că e nevoie totdeauna de schimbări de guvern. Poporul care nu cunoaşte metoda, greu de învăţat, a guvernării, îi crede pe francmasoni, pentru că francmasonii pe de o parte îi mint cu impertinenţă prin conducătorii pe care îi cumpără cu aurul lor, iar pe de altă parte ei fac să fie tot mai nemulţumit poporul, căutând prin toate mijloacele să-l sărăcească şi să-i scumpească viaţa. Când omul este flămând şi copleşit de toate lipsurile, mai uşor pleacă urechea la minciuni, decât dacă îi merg toate bine. De aceea francmasonul din Protocoale mărturiseşte că puterea lor creşte foarte mult mai ales atunci când creştinului îi merge tot mai rău, astfel ne apare evident că puterea francmasonilor stă ascunsă în foametea creştinului, în nefericirea sa, în slăbirea tot mai mare a muncitorilor noştri.

Tocmai de aceea francmasonul îşi destăinuie gândul său criminal, că el, având puterea banului asupra celor pe care i-a sărăcit, îi va stăpâni complet şi mult mai aprig decât o făceau altădată regii şi împăraţii. La un semn al lor, toată mulţimea de flămânzi, sălbăticită de ura provocată de francmasoni prin presă, se va arunca asupra puternicilor zilei, va distruge totul şi atunci francmasonul scontează că va lua puterea. Asta el nu o visează, ci o mărturiseşte cu un cinism uluitor în Protocoale şi tot acolo el arată şi drumul pe care va ajunge la această mârşavă ţintă.

Dar oare în această revoluţie ei nu îşi vor pierde capul? Nu! spun ei cu impertinenţă, pentru că ei au pregătit revoluţia, ei ştiu când va izbucni şi doar ei vor şti să se ferească.

Aşa tind să ajungă în curând şi la noi fracmasonii aţâţând luptele politice, împiedicând orice unire cuminte între partide, cumpărând pe conducătorii lacomi de bani, învrăjbind poporul, aruncând sămânţa urii şi a deznădejdii între mase. Dar peste hotare? Iată ce mărturisesc chiar ei: “Astăzi aproape nimeni nu ne mai poate ataca, pentru că deja suntem o mare putere care domneşte deasupra tuturor Statelor din lume; când spre exemplu ne atacă un Stat, ne apără imediat celelalte.” De aceea spun ei că au ajuns la culmea puterii şi că puţin le mai trebuie să se încolăcească peste trupul ultimelor State de pe continent şi astfel să ajungă să ţină toată Europa în mâini ca într-un cleşte.

4. Francmasonul, care luptă cel mai adesea pe ascuns, mărturiseşte că astăzi a ajuns să fie o mare putere nevăzută. Şi pentru ca să înlăture cât mai repede orice concurenţă, el se ridică contra credinţei creştine, care iarăşi este o forţă nevăzută. Astfel el îşi dezvăluie planul, în conformitate cu care trebuie ruinată în întregime religia creştină. Francmasonul consideră că trebuie smuls din sufletul nostru spiritul strămoşesc al credinţei şi al preţuirii bunurilor sufleteşti, divine, mai presus de cele materiale. El caută sistematic să ne otrăvească, să ne cufunde pe nesimţite în mocirla poftei nemăsurate de bani şi a acumulării obsesive de bunuri materiale. Astfel creştinul ajunge să nu vadă pe duşmanul tuturor celor buni care este francmasonul. Cum va ajunge el aici? Înainte de toate el va trezi în noi pofta banului prin speculaţii în industrie şi va acţiona astfel încât valorile să treacă din mână în mână, până se vor înfunda tot în bugetul francmasonilor. Odată ce va trezi şi va amplifica această poftă nesăbuită, care ruinează sufletul, francmasonul va ademeni pe cei mai mulţi creştini de partea sa, şi apoi pe aceştia îi va trimite la luptă împotriva creştinilor celor buni şi dezinteresaţi, pentru a distruge astfel şi ceea ce a mai rămas bun şi divin. Fiecare, atunci când va privi atent şi lucid luptele politice ce se dau la noi pentru putere, va cerceta câţi luptători sunt francmasoni şi atunci la lumina cea nouă a Protocoalelor, el va înţelege multe din caracterul şi metodele luptelor politice din România. Pe această ţară, frumoasă şi bogată, care – conform profeţiilor faimoase ale indianului SUNDAR SINGH – are o misiune spirituală şi divină unică, şi-au pus ochii francmasonii; ei doresc să împiedice aici consolidarea unităţii spirituale a acestui popor ales de Dumnezeu, să sporească slăbiciunea, sărăcia şi dezordinea, pentru a ajunge – MAI ALES AICI- cât mai uşor la putere.

5. După ce el va ajunge să destrame tot ce era bun, sfânt şi întărit prin legi cinstite în societatea creştină, francmasonul îşi pune acum întrebarea: cum va guverna el peste mormanul de ruine şi tot el răspunde astfel: prin cel mai aprig despotism, dar şi acesta va fi întronat de o aşa manieră încât ei să rămână tot în umbră, să nu fie cumva văzuţi, dar mâna lor de fier ascunsă să ţină în frâu şi în sărăcie creştinii. Cum vor ajunge francmasonii să stăpânească opinia publică? Prin PRESĂ, această presă infectă – DE SCANDAL – va obosi lumea, căutând să critice cu viclenie tot ceea ce este bun şi va urmări totodată să zăpăcească minţile celor mulţi în aşa fel încât aceştia să nu mai ştie a se descurca aproape deloc în gestionarea propriilor lor afaceri. Al doilea mijloc este să se aducă atâta trivialitate, abjecţie, stricăciune, pornografie, păcate (vicii) în popor şi să învrăjbească partidele politice unele împotriva altora, până când în final se va ajunge la o criză generală cu neputinţă de vindecat.

Cinematograful a constituit şi constituie fără îndoială un progres remarcabil al fotografiei în legătură cu scenele în mişcare. Cine, decât francmasonii, poartă la ora actuală răspunderea pentru degenerarea cinematografului, care prin filmele de groază şi violenţă pline de crime şi abjecţii a ajuns să constituie o gravă primejdie morală, aşa încât a ridicat împotriva-i opinia generală a celor cu bun simţ (dar care sunt foarte puţini) care astăzi îl condamnă? Cine oare sunt (cu rare excepţii) patronii localurilor infecte de aşa zisă petrecere şi de dans cât şi a tuturor cluburilor de BINGO sau biliard unde se omoară timpul, se risipeşte în mod aberant energia psihică şi se distrug nervii creştinilor din toată lumea? Luaţi acei tineri debusolaţi drogaţi şi fistichiu gătiţi şi fetele de astăzi depravate, avide de senzaţii tari, care fumează, beau şi ascultă muzică SATANICĂ-METALICA sau ROCK, cu exteriorul lor straniu şi cu lipsa de simţ a răspunderii şi remarcaţi cum de la haina din afară până la intimitatea ideilor şi speranţelor lor demoniace, rele şi nesăbuite, puteţi în final să-i pecetluiţi aproape pe toţi cu aceeaşi etichetă: “Educaţi, rătăciţi, manipulaţi şi exploataţi de noi”. Procedând astfel, faptele crude luminează cât se poate de viu fraza din Protocoale: “Printr-o educaţie împănată de principii şi teorii aberante, pe care noi le considerăm ca fiind false, dar pe care chiar noi le-am inspirat, am izbutit să rătăcim aproape în totalitate tineretul creştin şi am ajuns să-l prostim şi să-l demoralizăm”. “Petreceri abrutizante cu mult alcool şi droguri, jocuri de noroc, localuri de dans care stresează şi tulbură mintea, mode paranoice fără gust, briliante false – toate acestea şi multe altele, care “înfloresc” năucind puţina minte ce a mai rămas la unii exercită o presiune insidioasă nevăzută asupra poporului şi totodată înghit aproape toate sursele de venituri.”

Protocoalele francmasonilor vorbesc de asemeni despre un Guvern Suprem Planetar care este o formă de cârmuire care stă cu mult deasupra Statelor, aşa cum s-a făcut cu Liga Naţiunilor (actuala O.N.U.) unde la ora actuală este ştiut că din umbră masonii cei puternici din Anglia şi din Statele Unite uneltesc şi hotărăsc aproape totul. În afară de această organizaţie, ei mărturisesc de asemeni cu mult cinism că întreaga maşinărie a oricărui Stat se află acum în mâna lor, pentru că maşinăria nu merge decât unsă cu bani şi aceasta este pentru ei firesc şi obligatoriu, pentru că aurul este al lor.

6. O importantă parte dintre mijloacele diabolice cu care francmasonii pregătesc ruina economică a creştinilor, sunt “monopolurile” de mărfuri şi articole, adică acapararea în mâna unora a tuturor lucrurilor necesare. Prin această acaparare masivă aproape toate preţurile se impun numai de către ei, după bunul lor plac, iar tot ce se mai găseşte în mâinile creştinilor este înghiţit rând pe rând, sau stors aproape în întregime tot de ei.

În primul rând este evident că cea dântâi acaparare a lor este făcută cu banii sau cu alte cuvinte cu creditul pe care ei îl acordă cu atâta “GENEROZITATE” Statelor. Aşa numita finanţare internaţională este menită a conduce în realitate, prin DICTAT şi şantaje insidioase de tot felul politica Statelor NUMAI după interesele LOR. Totodată, după cum mărturisesc chiar ei, în urma frământărilor politice, revoluţii sau războaie, se poate face simţită puterea mare a lor prin aceea că ulterior Statele, după asemenea frământări, au în mod OBLIGATORIU nevoie de împrumuturi foarte mari pentru echilibrarea bugetelor şi pentru acoperirea cheluielilor mari avute.

De aceea arată francmasonii că trebuie mărit cât mai mult prestigiul şi însemnătatea aşa numitei finanţări internaţionale de care toate Statele, spun ei, trebuie neapărat să atârne cât mai mult.

Astfel nu este deloc întâmplător că şi ţării noastre, luată ca ţintă de cucerire pentru ei, i-au impus pe lângă alte grele condiţii şi “clauza minorităţilor” care în realitate vizează controlul din afară a problemelor noastre interne. Ei bine, dacă noi am fi complet de acord, cu tot ceea ce francmasonii urmăresc să reuşească în ROMÂNIA imediat ni s-ar da (în schimb) bani mulţi ca împrumut, mărfuri, iar Leul probabil, ar ajunge iar la valoarea lui de mai înainte. Dar iată că în situaţia actuală din moment ce ei nu şi-au împlinit încă dobitoacele lor scopuri pe care le urmăresc la noi, au continuat şi continuă să-şi bată joc de interesele noastre, aducând Leul la devalorizarea de acum.

Iată prin urmare cu câtă abilitate şi viclenie şi-au făcut ei interesele, urmărind cu stricteţe punerea în practică a planului din Protocoale.

Uitându-ne cu o mare atenţie şi luciditate în jurul nostru, putem vedea foarte clar cum aproape tot, ceea ce ei au plănuit în urmă cu aproape 100 de ani se pune la cale şi se realizează acum sub ochii noştri CARE NU BĂNUIESC NIMIC. Inflaţia care creşte în fiecare zi, provocată chiar de ei, a adus la stadiul de criză îndeosebi creştinii. Toate bunurile şi pământurile, trec aproape întotdeauna în mâinile LOR. Preţul muncii se ridică tot mai mult, fără ca muncitorii să folosească ceva, căci prin intermediul maşinaţiilor şi a speculaţiilor puse la cale de ei preţul celor necesare se scumpeşte şi mai mult.

Prin acest exemplu, elocvent luat din mijlocul vieţii noastre de zi cu zi, putem vedea (dacă nu suntem, ORBI (tâmpiţi!)) cât de mult corespunde realităţii planul cel hidos şi criminal al Protocoalelor, care dovedeşte în mod semnificativ că mărirea reciprocă şi dezastruoasă atât a salariilor cât şi a preţurilor obiectelor de prima necesitate, nu este niciodată făcută pentru ca să câştige salariatul sau producătorul, ci tot numai EL – FRANCMASONUL.

7. Începând cu revoluţia franceză, aproape toate revoltele şi toate frământările, ca şi marea majoritate a războaielor din ţările creştine, au fost începute de ei sau au fost întreţinute de ei.

Spre exemplu, chiar la noi în ţară, răscoala din anul 1907 a fost fără îndoială pusă la cale şi întreţinută tot de ei, cu scopul (ascuns, se înţelege), de a profita cât mai mult de situaţia precară a ţării, pentru a obţine noi drepturi şi avantaje nemeritate care să-i ţină în fruntea treburilor publice, dar chiar şi în aceste condiţii ei tot au încercat şi încearcă mai departe să provoace noi dezastre prin revolte sau războaie.

Idei rău sau în mod nebunesc înţelese despre liberalism, idei vagi şi eronate despre aşa-zisa toleranţă, pe care Protocoalele le-au compromis şi apoi le-au murdărit cu desăvîrşire, au ajuns să subjuge în timp toate instituţiile noastre şi întreaga viaţă publică.

Aproape peste tot, francmasonii stăpânesc în mod ascuns şi prin această stăpânire ei urmăresc să pregătească ruina Statelor creştine, asmuţându-le pe unele împotriva altora, pentru ca mai apoi, atunci când această metodă va fi insuficientă, să utilizeze tunurile.

8. Când studiem o adunare importantă care hotărăşte asupra destinelor omenirii, şi mai ales dacă le cercetăm cu atenţie şi luciditate trecutul celor care participă la respectiva adunare, atunci aproape fără nici o greutate putem fixa momentul în care ei au căzut în situaţia fatală, ce le-a adus unele foloase de moment, dar care i-a făcut să devină şi să rămână în mod aproape inexorabil sclavii unei puteri satanice care evită lumina publicităţii. Toate aceasta nu se explică decât prin ideile diabolice din Protocoale: “Noi vom face să se aleagă Preşedinţii al căror trecut este pătat”.

Ceea ce este însă şi mai grav, este faptul că tocmai din cauza acestei influenţe satanice predominante, adevărul, chiar dacă este descoperit pentru unii, iar pentru alţii care încă se află şi rămân mai departe sub influenţa LOR, este întunecat şi negat în totalitate, în această uriaşă şi planetară acţiune criminală ei sunt în mod constant ajutaţi de marea şi uluitoarea indiferenţă cu care chiar popoarele care sunt victime privesc deocamdată această problemă.

9. Conducerea Supremă francmasonică a hotărât ca cei aleşi dintre ei (francmasoni), care deja deţin conducerea lojilor masonice în cadrul popoarelor creştine, să nu acţioneze în mod similar pentru toate popoarele planetei, adică să nu acţioneze, cu alte cuvinte, după un model unic pentru toată lumea, ci ei trebuie să întrebuinţeze mijloace criminale adecvate care trebuie să fie oarecum diferite, în funcţie de natura şi specificul poporului în mijlocul căruia acţionează, numai astfel fiind asiguraţi că nu vor eşua în îndeplinirea planurilor lor criminale.

Atunci când francmasonii vor ajunge stăpâni peste toată lumea, ei spun că vor înlocui cuvântul lor de ordine de azi care este cuprins în deviza: “LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE”, nu prin alte cuvinte, ci printr-un alt înţeles, pe care îl vor oferi acestei devize şi anume acel înţeles năucitor care le poate uşura stăpânirea, adică: dreptul la libertate, datoria egalităţii şi idealul fraternităţii.

Oare ce vrea să însemne această deosebire, care la prima vedere pare a fi numai între cuvinte? Până în momentul trecerii puterii în mâinile francmasonilor, libertatea, egalitatea şi fraternitatea vor putea să fie un ţel către care lumea creştină merge orbeşte, dar din momentul în care puterea va trece în mâinile LOR, libertatea, egalitatea ca şi fraternitatea urmează a fi acordate popoarelor numai în măsura în care sunt de obicei acordate drepturile şi executate datoriile, adică numai după bunul plac al celor care deţin puterea.

Peste toate aceste guverne ale statelor ce există pe această planetă ei spun că au un guvern al lor superior francmasonic, care doar acela conduce destinele lumii acţionând în mod ocult dar puternic. Puterea aceasta efemeră ei o au doar prin faptul că au la picioarele lor, prin banii şi aurul pe care îl deţin, pe toţi oamenii prăbuşiţi moral, corupţi, ambiţioşi, pătimaşi, plini de vicii sau pătaţi, ajutându-le ambiţiile murdare, răzbunările şi împlinindu-le toate poftele. În felul acesta ei spun că au în, sau la mâna lor pe aproape toţi conducătorii de ţări şi popoare, care, prin greşelile şi ticăloşiile lor (multe dintre ele trezite şi amplificate chiar de ei), vor aduce tot mai multe popoare la revoltă, până când acestea vor cere – CULMEA PĂCĂLELII – de la EI scăparea (salvarea).

Singura frică a francmasonilor sunt Regii (care nu au fost cooptaţi în francmasonerie), fiindcă aceştia, prin independenţa şi puterea pe care le-o dau drepturile de moştenire a Tronului, pot să se opună francmasonilor făcându-le prin aceasta mult rău. Pentru a ajunge la ţelul criminal urmărit de ei, francmasonii au procedat mai întâi la izolarea poporului de conducătorul său, ridicând un zid de minciuni între ceea ce presa şi propaganda lor îl face să vadă, până când în final acesta (conducătorul) ajunge să fie un aderent orb al lor, pe care ei îl duc apoi de mână numai unde vor ei.

Ceea ce ne apare ca fiind cumplit de primejdios, este mijlocul în mod evident terorist cu care ei mărturisesc că vor scăpa de revolta omenirii creştine, atunci când aceasta se va deştepta. Ei spun că într-o asemenea situaţie vor scăpa de furia creştinilor, aruncându-le în aer toate oraşele mari, cu ajutorul drumurilor (tunelelor) subpământene pe care atunci le vor avea la dispoziţie în respectivele oraşe, astfel încât ei vor îngropa în ruine revolta creştinilor uniţi care ar îndrăzni să se ridice împotriva lor. Aşadar, într-o asemenea situaţie, asasinatul terorist în masă va pune vârf la toate crimele francmasonilor. Deşi la prima vedere aşa ceva pare incredibil să nu uităm tunelele care au fost construite în acest scop din ordinul FRANCMASONULUI CEAUŞESCU.

10. Prin orice mijloace, francmasonii pun în calea neamurilor creştine toate ispitele şi viciile, printre acestea la loc de “cinste” aflându-se otrăvirea lentă cu băuturi alcoolice, care fac totodată să se prăbuşească moralitatea şi facilitează corupţia. Ei vor astfel să slăbească cât mai mult orice rezistenţă şi urmăresc în acelaşi timp să zăpăcească mulţimea în aşa fel încît aceasta să ajungă să creadă că ei sunt într-adevăr nişte “mari binefăcători” ai omenirii.

Stăpânirea aceasta ei scontează că până la urmă o vor avea asigurându-şi controlul şi domnia asupra majorităţii poporului, deoarece în viziunea lor criminală numărul celor din popor care se vor lăsa conduşi va fi acela care le va asigura puterea, întrucât, în conformitate cu părerea lor, cei mai mulţi indivizi ai unui popor sunt răi, vicioşi, fără multă inteligenţă sau cultură, ei putând fi tocmai de aceea uşor de stăpânit prin frică. Tocmai de aceea francmasonii au luptat şi luptă pretutindeni pentru votul universal, întrucât prin el pot fi înlăturate cu uşurinţă minţile luminate ale creştinilor care prin vot, în strânsă legătură cu gradul de cultură şi starea socială a fiecăruia răzbăteau mult mai uşor la conducere, acolo unde vor să fie numai ei (francmasonii).

După introducerea zăpăcelii şi răsturnarea tuturor valorilor naţionale şi spirituale din fiecare Stat, urmează în planul lor introducerea REPUBLICII, pe care, după cum se vede deja au introdus-o în multe State. Prin republică francmasonii consideră că pot conduce cu mult mai multă viclenie şi abilitate, întrucât republicile sunt în general conduse de oameni aleşi la intervale scurte de timp (3-4 ani), atât prin manipulări mârşave prin presă cât şi prin maşinaţiile murdare ale conducerii lor ascunse. Preşedinţii de republică la rândul lor, sunt în felul acesta de asemenea stăpâniţi de ei. Ei spun că pentru a fi şi mai siguri de oamenii lor de paie, vor împinge cel mai adesea la preşedenţia Statelor oameni compromişi care au o pată morală în trecutul lor.

În felul acesta, atât prin bani, cât şi prin presă şi prin influenţa lor mârşavă, ascunsă dar puternică ei pot face să fie aleşi exact oamenii lor în calitate de preşedinţi ai Statelor; imediat după alegere ei îi vor ţine pe aceştia în mână şi vor face cu ei ceea ce vor, prin şantaje. În cazul în care aceştia nu se vor supune, îi vor denunţa la scurt timp după respectiva nesupunere pentru păcatele lor, care sunt cunoscute numai de francmasoni. Şantajaţi de frica de a nu pierde cumva “binefacerile” puterii, aceşti oameni de paie, vor juca aproape totdeauna după cum le vor cânta stăpânii lor (francmasonii).

Iată prin urmare de ce luptă francmasonii cu atâta înverşunare în presa lor contra Regilor, şi de ce au acţionat cu atâta tenacitate şi au reuşit să facă să se prăbuşească atâţia Împăraţi şi Regi, punând în locul lor nişte preşedinţi de republică care erau în general “oamenii lor de paie”. Acolo unde deja au reuşit să introducă republica, pentru a fi siguri de ea, au făcut la scurt timp după aceea să se voteze legi care interzic cu desăvârşire orice formă de manifestare care ar permite revenirea la guvernarea monarhică. Monarhiile sunt privite ca fiind o mare piedică pentru planurile diabolice de stăpânire şi distrugere ale francmasonilor deoarece REGII nu sunt răspunzători în faţa nimănui pe pământ, ci ei răspund doar în ceruri, în faţa lui Dumnezeu, scăpând astfel complet de sub controlul şi puterea francmasonilor.

Pentru a ajunge să stăpânească şi mai abil lumea, francmasonii spun că vor face să fie aleşi preşedinţii de republică de către Camerele Deputaţilor, însă acestor Camere li se va ridica cu timpul dreptul de a propune sau de a schimba legile, acest drept trecând după aceea numai asupra preşedinţilor de republică. În felul acesta, guvernele vor atrage aproape toate atacurile, iar pentru a fi scăpate de o răspundere efectivă, se va introduce peste tot apelul la popor, adică REFERENDUMUL. Poporul care va hotărî soarta preşedinţilor şi a guvernelor lor, va fi atunci servitorul lor orb şi aproape niciodată nu va hotărî altfel decât cum vor vrea francmasonii. În plus, pentru a avea şi mai la îndemână soarta popoarelor creştine, pe care să le poată arunca atunci când vor ei unele contra altora în războaie crunte, dreptul de a declara război îl vor lăsa tot numai preşedintelui, care mai mereu este aşa cum am văzut unealta lor supusă.

Mai departe francmasonii vor reduce tot mai mult drepturile şi garanţiile constituţionale, pentru ca astfel să facă loc unei guvernări AUTOCRATE, care odată cu reducerea garanţiilor constituţionale, va săpa tot mai adânc prăpastia dintre popoare şi guvernele lor.

Gândind cu luciditate la toate acestea ori de câte ori vedem nesfârşitele frământări dintre partide, ne putem da seama cât de aproape încep să se simtă francmasonii de nemernica lor victorie.

11. Până acum protocoalele secrete francmasonice au arătat mijloacele ascunse de distrugere a Statelor creştine, de acum înainte vom asista la ridicarea pe ruinele tuturor statelor creştine a Statului universal UNIC francmasonic care nu va mai avea frontiere. Protocoalele secrete declară că tot ce scrie astăzi presa din toată lumea despre libertate, despre democraţie, despre o mai justă repartiţie a bunurilor pământeşti, despre votul universal, despre aproape toate eforturile ce se fac pentru a aduce fericirea reală şi bunăstarea celor mulţi şi nevoiaşi, toate acestea sunt bune pentru “brutele de creştini” care nu înţeleg mai nimic din ceea ce este real, şi care datorită naivităţii şi prostiei lor trebuie mai mereu să fie ameţite cu făgăduieli deşarte. Ei mărturisesc însă că toate aceste vorbe goale vor trebui să dispară din lume în momentul în care vor ajunge ei la putere. Creştinătatea va fi atunci şocată şi înmărmurită de o asemenea întorsătură şi va aştepta inertă îndreptarea răului de la noii guvernanţi; francmasonii consideră că atunci ea nu va mai fi în stare să opună vreo rezistenţă, după ce a fost redusă la un asemenea grad de mizerie sufletească şi materială. “Creştinii naivi şi proşti sunt întocmai ca o turmă de oi, iar noi suntem întocmai precum lupii printre ele. Ştiţi ce li se întâmplă oilor când ajung lupii în turmă”. Această mărturisire este cu atât mai preţioasă, cu cât constatăm că ea se aplică exact acolo (în statele) unde francmasonii au pus deja mâna pe putere.

12. Presa, care astăzi este un mijloc de apărare al tuturor libertăţilor aberante care merg uneori până la anarhie, va fi straşnic îngrădită atunci când va veni stăpânirea francmasonilor pentru aceasta promulgându-se legi care vor permite această restricţie întrucât libertatea, aşa cum o înţeleg ei în timpul domniei lor, este în viziunea lor dreptul de a face numai ceea ce este îngăduit de legi. Ei vor împiedica total controlul opiniei publice, care se poate face astazi cu ajutorul tiparului, pe de o parte punând taxe foarte mari asupra tipăriturilor de orice fel, iar pe de altă parte prin obligativitatea ce o vor institui în a se cere înainte de apariţia oricărei scrieri verificarea atentă şi revizuirea ei de către autorităţi. Prin aceste mijloace francmasonii scontează că vor reuşi ca tot ceea ce ar putea să le împiedice domnia prin trezirea opiniei publice, să nu vadă niciodată lumina presei.

Până atunci ei au acţionat însă foarte mult şi au câştigat peste tot controlul necondiţionat asupra marii majorităţi a presei din lumea întreagă, ascultând sfaturile date cu o inteligenţă diabolică de toţi marii lor conducători pe care i-au avut şi care le spuneau: “Priviţi totul ca fiind aproape nimic. Banii ca fiind nimic. Consideraţia sau dispreţul ca fiind mai nimic. Priviţi însă presa ca fiind totul, pentru că având controlul deplin asupra presei, vom avea astfel tot restul”.

Presa, care cel mai adesea este manipulată de francmasoni, strecoară vrând nevrând sugestii insidioase foarte rele sau rele în sufletul cititorilor şi adeseori se lucrează în secret pentru slăbirea Statului, Naţiunii, Spiritualităţii, Moralei, a Armatei, a Bisericii, etc.

Tot astfel se poate înţelege CINE anume sapă la temelia iubirii dintre fraţi, asmuţând provinciile ţării unele contra altora numai pentru a-şi realiza interesele LOR politice, conform poruncilor din Protocoale, unde se vorbeşte de sprijinirea subversivă a autonomiei şi neînţelegerii dintre provincii: “Atenţia noastră se va întinde în mod special asupra provinciei. Trebuie adeseori să aţâţăm acolo speranţe şi dorinţe net potrivnice celor din capitală, căreia îi vom spune că acestea sunt speranţele şi dorinţele adevărate ale provinciilor, deşi e lesne de înţeles că izvorul dezbinărilor nu porneşte decât de la noi. Căci atâta timp cât noi (francmasonii!) nu ne vom bucura încă de o putere deplină, vom simţi adesea necesitatea de a înăbuşi glasul capitalelor cu acela al majorităţii, al poporului din provincii, care va fi lesne aţâţat de către agenţii noştri abili şi CHARISMATICI.”

Deşi sunt scrise cu zeci de ani înainte de unirea Românilor, este aproape uluitor cât de exact se potrivesc aceste planuri cu cele ce se petrec acum la noi.

13. Nevoia zilnică de pâine îi va face pe oameni să tacă, iar prin diferite concursuri de loto, sport, artă, frumuseţe etc., adormiţi şi hipnotizaţi de cuvântul magic PROGRES, aceştia vor fi astfel distraţi şi îndepărtaţi de la problemele grave lăuntrice sau politice, consumându-şi zi de zi, în mod haotic şi inutil, un imens şi preţios capital de energie psiho-mentală pe care îl vor investi spre exemplu în frenezia unui steril meci de fotbal.

14. Religia creştină se urmăreşte a fi discreditată treptat de către francmasoni.

15. Cei care se vor opune într-un mod oarecare instaurării dominaţiei francmasonice vor fi pedepsiţi cu moartea. Francmasoneria exterioară este doar avangarda şi stâlpul de susţinere al Ierarhiei Francmasonice Secrete. Lojile francmasonice în calitatea lor de grupuri ale francmasoneriei exterioare sunt de fapt o creaţie a Ierarhiei Francmasonice Secrete. Odată cu proclamarea formală a Republicii Mondiale, unice această Francmasonerie simplă (exterioară) va fi desfiinţată la scurt timp după aceea împreună cu orice formă de liberalism.

16. De asemenea, se va desfiinţa învăţamântul liber (particular), iar în şcoli tineretul va fi crescut numai în spiritul noilor săi stăpâni (Ierarhia Francmasoneriei Secrete).

17. Baroul trebuie să fie demoralizat, atunci la fel şi prostimea. Instituţiile publice trebuie compromise, iar spionajul şi turnătoria trebuie să fie cultivate în mod sistematic.

18. Prestigiul persoanelor publice care sunt orientate în mod benefic şi divin trebuie să fie în mod sistematic desfiinţat, ca şi fiinţa lor, prin atentate, calomnii, denigrare sau folosind alte căi ascunse.

19. Toţi criminalii politici şi anarhiştii nu trebuie niciodată să fie prezentaţi publicului ca fiind nişte martiri care luptă pentru fericirea mulţimii.

20. Crizele economice mondiale sunt în mod intenţionat întreţinute de către Francmasonerie, cu scopul de a retrage banii din circulaţie; trebuie astfel ca guvernele să fie determinate – pe diverse căi – să facă împrumuturi externe uriaşe cu dobânzi mari, pentru a fi pe deplin la mâna (discreţia) Francmasoneriei. În viitoarea Republică Mondială Unică, proprietatea particulară va putea fi oricând confiscată de Conducătorul Republicii, care va fi singurul proprietar de fapt în stat.

21. În această viitoare Republică Planetară Unică, Bursele de fonduri publice nu vor mai avea ce căuta, deoarece atunci statul va fixa preţurile după cum el va dori. Până atunci, pe de o parte, împrumutând cu sume uriaşe guvernele şi, pe de altă parte, întreţinând corupţia administraţiei, dominaţia francmasonică vine de la sine.

22. Această dominaţie urmează să se instaureze mai ales cu ajutorul aurului şi a banilor, care se află în mâinile membrilor Ierarhiei Superioare Secrete a Francmasonilor.

23. Mica industrie va fi, în viitoarea Republică Planetară, singura cale ce va împiedica apariţia şomajului.

24. Regalitatea este forma ideală de guvernare în cazul Statului Planetar Unic, însă ea este realizabilă numai atunci când regele Statului Planetar va fi ales şi educat de Ierarhia Superioară Secretă a Francmasoneriei.

Sfîrşit